'Ministerul Educaţiei este în plin proces de consultare pe marginea proiectelor legilor educaţiei. (...) Apreciem caracterul constructiv al propunerilor formulate în cadrul întâlnirilor de până acum, dar şi conţinutul propunerilor transmise pe adresa de e-mail dedicată preluării feedback-ului privind proiectele de legi. Astfel, în primele 10 zile de la lansarea proiectelor în consultare, am primit aproape 500 de propuneri, în mare parte de natură să aducă un plus de calitate textelor proiectelor de lege. Mulţumim!', a scris Cîmpeanu pe pagina sa de Facebook.

Conform sursei citate, seria de consultări a fost deschisă prin discutarea şi acceptarea propunerilor formulate de Consiliul Naţional al Elevilor pe tema legii învăţământului preuniversitar şi a fost urmată de dezbaterea propusă de Alianţa 'O Voce pentru Educaţie.

Consultări joi și vineri

Joi, au avut loc consultări cu federaţiile sindicale din învăţământul preuniversitar, iar vineri cu federaţiile din învăţământul superior. Vineri este programată şi o dezbatere privind susţinerea Centrelor de Excelenţă.

'Joi, 21 iulie, au avut loc consultări cu federaţiile sindicale din învăţământul preuniversitar (Federaţia Sindicatelor din Educaţie 'Spiru Haret' şi Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ), iar astăzi, 22 iulie, s-au desfăşurat consultări cu Federaţia Naţională Sindicală 'Alma Mater' pe marginea proiectului legii învăţământului superior.

Tot în cursul acestei zile va avea loc la sediul Ministerului Educaţiei o dezbatere pe tema susţinerii excelenţei prin intermediul Centrelor de Excelenţă, eveniment ce face parte din seria celor 10 dezbateri programate în primele 10 zile de consultări', a precizat Câmpeanu.

Citește și - De ce schimbă Cîmpeanu Legile educaţiei: Societatea percepe drept învechit sistemul de învăţământ

Ministrul Sorin Cîmpeanu a afirmat, luni, că unul dintre argumentele pentru care s-a propus schimbarea legilor educaţiei este faptul că societatea percepe sistemul de învăţământ drept 'unul învechit', iar noile prevederi pornesc de la nevoile elevului identificate pe parcursul a peste şase ani de consultări în cadrul proiectului 'România Educată'. 

'Schimbăm pentru că ne dorim o educaţie de calitate, responsivă şi suportivă, iar acest lucru necesită o reformare sistemică şi curriculară, o mentalitate, o conduită şi, nu în ultimul rând, o atitudine proactivă. Schimbăm pentru că vrem să susţinem în egală măsură excelenţa şi echitatea. Schimbăm pentru că trebuie să avem un fundament pentru redarea prestigiului şi demnităţii profesiei de dascăl, inclusiv printr-o salarizare motivantă care să fie cel puţin la nivelul salariului mediu pe economie, încă de la debutul în carieră', a explicat Cîmpeanu, într-o declaraţie de presă, conform Agerpres.

Rezultatele sistemului actual au stârnit nemulțumiri. Analfabetismul funcţional a rămas constant sau chiar a crescut

El a adăugat că o schimbare a legilor educaţiei este necesară pentru că, în ultimii ani, rezultatele sistemului actual au nemulţumit pe toată lumea, iar analfabetismul funcţional a rămas constant sau chiar a crescut, ceea ce duce, evident, la rezultate slabe în materie de învăţare relevantă pentru o viaţă independentă şi deplină.

Totodată, a arătat ministrul, o schimbare este utilă pentru că sistemul de învăţământ se răsfrânge asupra vieţii tuturor.

'Avem nevoie de absolvenţi autonomi, de absolvenţi care să înţeleagă ce se întâmplă în jurul lor şi să gândească critic, de absolvenţi care să caute soluţii creative şi nu bazate pe şabloane la problemele pe care le întâmpină societatea, de absolvenţi care să fie antreprenori sau să muncească eficient şi să plătească impozite şi taxe în România, astfel încât banii investiţi în educaţie să se întoarcă în sistemul de învăţământ şi în alte servicii publice. Avem nevoie de absolvenţi care să producă bunăstare, să aibă capacitatea de a face acest lucru în mod inovativ, orientat spre viitor şi nu doar reproducând tipare existente', a transmis Sorin Cîmpeanu.

Necesitatea schimbării, a completat el, derivă şi din faptul că fiecare elev din învăţământul românesc trebuie să-şi poată atinge potenţialul maxim şi să fie valorizat în contexte sociale şi de învăţare cât mai variate şi cât mai atractive.

'Schimbăm pentru că profesorii sunt nemulţumiţi de programe şi de lipsa lor de libertate în crearea de conţinuturi adaptate la nevoile clasei şi ale copiilor cu care lucrează'

'Schimbăm pentru că profesorii sunt nemulţumiţi de programe şi de lipsa lor de libertate în crearea de conţinuturi adaptate la nevoile clasei şi ale copiilor cu care lucrează. Schimbăm pentru că liceenii sunt nemulţumiţi că nu este posibilă o mai mare autonomie în alegerea disciplinelor de care sunt interesaţi, discipline care le-ar permite o specializare mai mare la acest nivel, în funcţie de interesul lor şi de planurile de viitor. Schimbăm pentru că relevanţa învăţământului profesional pentru piaţa muncii a fost contestată, pe bună dreptate, pentru că şcolile profesionale/liceele tehnologice funcţionează pe modele învechite, fără o colaborare suficientă cu mediul economic. Schimbăm pentru că elevii trebuie să aibă acces la un traseu educaţional mai flexibil, mai bine adaptat intereselor lor, care să poată identifica talentele şi aptitudinile de la o vârstă cât mai fragedă şi care să îi orienteze spre atingerea potenţialului maxim', a menţionat ministrul.

Potrivit acestuia, schimbarea este folositoare şi pentru că părinţii trebuie să aibă un feedback obligatoriu, pentru ca fişele posturilor didactice să poată fi modificate în acest sens, în paralel şi în conformitate cu un nou Regulament de Organizare şi Funcţionare a Învăţământului Preuniversitar. Vezi continuarea aici!

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News