Christine Lagarde a preluat atribuţiile de preşedinte al Băncii Centrale Europene.

Christine Lagarde, care şi-a preluat vineri atribuţiile de preşedinte al Băncii Centrale Europene, fiind prima femeie în această poziţie importantă, moşteneşte un set de instrumente aproape epuizat de la predecesorul ei, într-o perioadă în care inflaţia scăzută persistentă şi creşterea redusă arată limitele politicii monetare, se arată într-o analiză realizată de Deutsche Welle, citează Agerpres. 

Christine Lagarde este al patrulea preşedinte al Băncii Centrale Europene, cu un mandat de opt ani, care nu poate fi reînnoit. Anterior, a ocupat postul de director general al Fondului Monetar Internaţional timp de opt ani.

Când i s-a transmis simbolic ştafeta la conducerea BCE, în timpul ceremoniei care a avut loc luni la Frankfurt, franţuzoaicei de 63 de ani i s-a înmânat şi un clopoţel de aur, folosit pentru a-i chema la ordine pe membrii Consiliului guvernatorilor BCE.

Ţinând cont de recentele divergenţe dintre aceştia privind măsurile de stimulare a economiei, în special din partea reprezentanţilor Germaniei, Olandei şi Austriei, clopoţelul a picat tocmai bine, notează Deutsche Welle.

O nouă rundă de măsuri de relaxare cantitativă 

Mai mult, Christine Lagarde moşteneşte o nouă rundă de măsuri de relaxare cantitativă (QE), pe care fostul şef al BCE, Mario Draghi, le-a propus spre adoptare în ultimele săptămâni, parţial în speranţa că vor ajuta tranziţia noului preşedinte al Băncii Centrale Europene către atribuţiile sale.

Momentul definitoriu al mandatului de opt ani al lui Draghi în fruntea BCE este o declaraţie a sa din 12 iulie 2012 când a anunţat că "BCE va face tot ce este necesar pentru a apăra euro, şi credeţi-mă, va fi suficient". Această promisiune, însoţită de asigurarea că va cumpăra cantităţi nelimitate de obligaţiuni guvernamentale, dacă va fi nevoie, a calmat presiunile de pe pieţele financiare şi a salvat uniunea monetară de la dezastru.

Dar, după criza financiară din 2008 şi măsurile luate ulterior pentru depăşirea efectelor, setul de instrumente al BCE este aproape epuizat, iar disensiunile între membrii Consiliului guvernatorilor BCE sunt fără precedent.

Toate acestea arată că abilităţile de lider ale şefului BCE vor fi testate încă din prima zi, dar cei care au lucrat cu ea sunt convinşi că este potrivită pentru această funcţie. Nathan Sheets, fost subsecretar de stat pentru afaceri internaţional la Trezoreria SUA, este unul dintre ei.

"De-a lungul carierei sale, Lagarde a fost o persoană care a făcut sinteze, a fost un moderator şi un arbitru prin modul în care a acţionat în comunitatea internaţională şi astfel cred că va conduce şi BCE", a explicat Nathan Sheets.

Relații strânse cu lideri politici importanți din Europa

În ultimii ani, Lagarde şi-a construit relaţii strânse cu o serie de lideri politici importanţi din Europa, inclusiv cancelarul Angela Merkel şi ministrul german de Finanţe, Olaf Scholz, iar preşedintele Emmanuel Macron a declarat că are încredere în ea. Dar rămâne de văzut dacă sprijinul e suficient de puternic pentru a obţine majorarea cheltuielilor din partea guvernelor care au spaţiu fiscal, în special Germania.

"De ce să nu folosim acest excedent fiscal şi să investim în infrastructură? De ce să nu investim în educaţie, în inovare, pentru a avea o reechilibrare mai bună, pe fondul actualelor dezechilibre?", a afirmat Lagarde, la postul francez de radio RTL.

Şi Mario Draghi declarase recent că statele din zona euro pot ajuta Banca Centrală Europeană să majoreze mai devreme ratele dobânzilor dacă dau drumul la cheltuieli, pentru a sprijini economia.

Oficialul a făcut referire la ţările care au spaţiu fiscal pentru a investi mai mult - Germania şi Olanda - care de câţiva ani înregistrează excedente bugetare.

Christine Lagarde vrea să încheie conflictele de la BCE

Săptămâna trecută, Christine Lagarde a declarat, într-un interviu acordat vineri publicaţiei germane Der Spiegel, că este dornică să încheie conflictele interne de la Banca Centrală Europeană, după ce divergenţele dintre membrii Consiliului guvernatorilor băncii privind măsurile de stimulare a economiei au creat un dezacord public.

"Acum ar trebui să ne concentrăm pe modul în care putem găsi din nou un limbaj comun în viitor. Întotdeauna caut un limbaj comun şi vreau să discutăm despre toate opiniile divergente", a afirmat şeful BCE.

La precedenta şedinţă de politică monetară, care a avut loc în data de 12 septembrie, BCE a redus dobânda la depozitele overnight până la minus 0,5%, de la minus 0,4%, şi, de asemenea, a anunţat o nouă rundă de achiziţii de obligaţiuni, în valoare de 20 de miliarde de euro pe lună, începând de la 1 noiembrie.

Decizie fără precedent la BCE

Mai mulţi membri ai Consiliului guvernatorilor BCE au luat o decizie fără precedent de a critica în mod deschis pachetul de stimulente, iar reprezentatul Germaniei în boardul BCE, Sabine Lautenschlaeger, şi-a dat demisia, cu doi ani înainte de expirarea mandatului, pe fondul criticilor faţă de ultimele măsuri de stimulare monetară adoptate de BCE.

Lagarde a explicat că obiectivul ei este să înceapă curând o revizuire cuprinzătoare a politicii monetare şi să-i implice imediat în acest demers pe membrii Consiliului guvernatorilor BCE.

De asemenea, Lagarde a declarat că vrea să aducă BCE mai aproape de opinia publică şi să dea prioritate unor probleme cum ar fi schimbările climatice şi creşterea numărului femeilor care activează în lumea financiară.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News