Chirurgia măduvei spinării. Dr. Ovidiu Grămescu (SANADOR), despre riscuri și complicații / video

Dr. Ovidiu Grămescu a explicat că, după îndepărtarea chirurgicală a tumorii, aceasta este trimisă la anatomie patologică pentru un examen imunohistochimic, care determină dacă tumora este benignă sau malignă. Potrivit acestuia, dacă tumora este malignă, tratamentul continuă cu radioterapie, chimioterapie, hormonoterapie sau imunoterapie, pentru a reduce masa tumorală cât mai mult posibil. În caz de tumori benigne, odată scoase în totalitate, acestea nu recidivează. 

„În cazul tumorilor medulare se continuă cu tratament medicamentos?”, a întrebat Val Vâlcu. 

„Dacă e tumoră, trimiți piesa la anatomie patologică și examen imunohistochimic. Acolo se află sută la sută ce fel de tumoră e, benignă sau malignă. Dacă are semne de întrebare că ar fi în formațiune canceroasă, malignă, atunci se continuă cu radioterapie, chimioterapie, hormonoterapie, imunoterapie, metode complementare care au evoluat în ultimii câțiva zeci de ani.

Ele ce fac? Tu nu poți să scoți toată tumora, e imposibil la tumorile infiltrative, scoți cât mai mult din ea ca să lași masa tumorală expusă radioterapiei într-un volum cât mai mic, că e mai eficient. Colaborezi cu medicul radioterapeut, cu medicul oncolog care asigura continuitatea tratamentului și tu decât îl supraveghezi în viitor, clinic și imagistic, la 3 luni, la 6 luni, la un an. Cum consideri.

Alte tipuri de tumori care sunt benigne, odată scoase în totalitate, că ele sunt delimitate și poți să le scoți în totalitate, nu mai recidivează.”, a spus dr. Ovidiu Grămescu. 

„Riscurile sunt rare, pot fi evitate în foarte mare mare măsură"

Dr. Ovidiu Grămescu a explicat că măduva este protejată natural și nu este obișnuită cu intervențiile externe, astfel încât orice operație implică un anumit risc. Cu toate acestea, datorită tehnologiei moderne și experienței chirurgului, riscurile sunt rare și pot fi minimizate. 

„Lumea se teme de o potențială afectare a măduvei atunci când se practică operația.”, a spus Val Vâlcu.

„Măduva e pusă de Dumnezeu nu să umble unul sau altul pe acolo, e la întuneric, în siguranță. Nu îi convine să te duci tu, oricât ai fi de delicat. Trebuie să lucrezi puțin pe ea, să o deranjezi puțin. (...) Sunt cazuri când se poate întâmpla să fie o leziune medulară. Sunt rare, mai ales cu tehnologia actuală când știi ce să eviți. Depinde de experiența fiecăruia, cât să se întindă, până unde să nu lezeze.

Primum non nocere se zice, adică prima dată să nu faci rău tu, să faci bine, dar sunt niște riscuri. Ar fi ipocrit să zici că nu sunt riscuri, că la toți merge sută la sută. Riscurile sunt rare, sunt puține, pot fi evitate în foarte mare mare măsură, dar, teoretic, rămân totdeauna niște riscuri.”, a spus dr. Ovidiu Grămescu. 

Când apare meningita

Dr. Ovidiu Grămescu a explicat că există riscul de fistulă LCR, care apare atunci când dura mater este lezată, permițând lichidului să iasă și crescând riscul de infecție și meningită.

„Dacă se umblă prin acel lichid cefalorahidian, în care se află măduva, există și riscul infectării?”, a întrebat Val Vâlcu.

„Da. Se face fistulă LCR. Fistulă LCR înseamnă că dura mater e lezată, lichidul iese în afară și e potențial mare de infecție, meningită. Meningita e o treabă foarte serioasă. Deci sunt riscuri.

Dacă vezi că s-a lezat, nu neapărat din vina ta, poate să fie o tumoră infiltrativă care a lezat măduva, o vulcanizezi. Adică sunt niște materiale, substitut de dură, pe care îl coși și îl lipești acolo sau coși părțile care au fost tăiate. Dar trebuie reparat acolo. Dacă e o mică breșă punctiformă, pui puțină grăsime sau alte materiale și ea se lipește.", a spus dr. Ovidiu Grămescu la interviurile DC News și DC Medical. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News