"Nu din cauza MCV-ului au făcut politică unii cu cătușele în mână în România. DNA-ul este și astăzi, când vorbim, probabil, cel mai puternic „partid” politic din România doar că acesta, de ceva vreme, a hotărât să intre în adormire, să nu mai facă politică militantă, precum s-a întâmplat de curând. Totuși, eu zic să ne bucurăm, ca români, de faptul că s-a ridicat și această barieră din calea noastră către membrii, cu adevărat cu drepturi depline, ai Uniunii Europene, lucru care se va întâmpla și când vom intra în zona euro.", a spus Bogdan Chirieac.

"Cred că este meritul, 90 la sută, ministrului Justiției, Cătălin Predoiu. El a făcut Legile justiției. Apoi, sunt toți ceilalți enumerați de președintele Iohannis. Aici, este adevărat, că și personalitatea președintelui Iohannis, așa cum este el mai puțin vorbăreț, a avut un rol.", a declarat Bogdan Chirieac.

"Nu cred că ridicarea MCV-ului ne duce automat în Schengen. Mai este de lucru, însă nu poate lucra foarte tare președintele Iohannis pentru că Minister de Externe nu avem la nivel înalt, din nefericire. Avem oameni care lucrează în Minister și fac o treabă foarte bună. De exemplu, la Bruxelles face doamna Andreea Păstârnac o treabă foarte bună și mulți alții. Nu vreau să îi numesc ca să nu dezavantajez pe nimeni. Doresc să spun următorul lucru. Acum, fără MCV, poate facem ceva ca justiția să fie funcțională.", a spus Chirieac.

"Ion, Gheorghe și Maria, adică românii de rând, nu vor simți în niciun fel ridicarea MCV. Cea mai mare problemă a  României de astăzi este justiția nefuncțională. Și nu doar justiția penală, care este blocată cel mai mult. Cred că avem o hârtie de turnesol, și anume fraudarea alegerilor la Sectorul 1. Când o să văd justiția din România că va ancheta această fraudă electorală, care poate avea consecințe letale pentru democrația noastră, la alegerile de peste 2 ani, atunci o să spun că s-a mai deblocat ceva în justiția penală.", a zis Chirieac.

"Justiția civilă și comercială este complet blocată. 5 sau 7 ani ca să iei o sentință într-o licitație de infrastructură sau un proces între doi cetățeni fac justiția nefuncțională, inutilă, blochează dezvoltarea României, afacerile, cetățenii. Unii se judecă 10 ani pentru 3 metri de pământ”, a mai declarat analistul politic Bogdan Chirieac, într-o intervenție telefonică în emisiunea Cheia Zilei, moderată de Niels Schnecker, la România TV.

VEZI ȘI - România scapă de MCV. Chirieac: Legile justiţiei, pe placul Bruxelles-ului, dar nefuncţionale în România

MCV urmează să fie ridicat în curând

Progresele realizate de România sunt suficiente pentru îndeplinirea angajamentelor din Mecanismul de Cooperare şi Verificare asumate la aderarea la Uniunea Europeană, iar toate condiţionalităţile pot fi închise în mod satisfăcător, se arată în cel mai recent raport MCV, prezentat marţi de Comisia Europeană, care precizează că de acum nu va mai monitoriza România în cadrul MCV, evaluarea urmând să continue anual prin mecanismul general de la nivelul UE privind statul de drept.

Raportul Comisiei Europene privind reforma sistemului judiciar şi lupta împotriva corupţiei apreciază progresele realizate de România în privinţa recomandărilor şi îndeplinirea condiţionalităţilor MCV de la raportul precedent, din iunie 2021.

Evaluarea "remarcă pozitiv eforturile semnificative ale României pentru implementarea tuturor acestor recomandări prin legi, politici şi instrumente noi pentru a întări sistemul judiciar şi a combate corupţia", se arată într-un comunicat al Executivului UE.

Printre reformele importante se numără legile justiţiei recent adoptate şi o nouă strategie pentru dezvoltarea sistemului judiciar.

Comisia notează de asemenea angajamentul României de a ţine cont de opinia Comisiei de la Veneţia în privinţa legilor justiţiei şi să ia măsuri suplimentare dacă va fi nevoie.

"În privinţa luptei împotriva corupţiei, instituţiile statului îşi unesc forţele pentru a implementa o nouă strategie naţională anticorupţie, iar în 2021 şi 2022 s-a înregistrat din nou un bilanţ pozitiv în legătură cu eficienţa investigării şi sancţionării corupţiei la nivel înalt", se mai precizează în raportul CE, citat în comunicat.

"Parlamentul a îmbunătăţit procedura privind ridicarea imunităţii politice, iar instituţiile responsabile pentru aplicarea regulilor privind integritatea şi conflictele de interese şi pentru gestionarea şi recuperarea activelor ilegale au lucrat eficient", adaugă Bruxellesul.

"De asemenea, România înregistrează progrese rapide în revizuirea Codurilor Penale, precum şi în consolidarea cadrului de lucru privind integritatea", mai notează Comisia Europeană, adăugând că "finalizarea acestor reforme importante este un jalon în cadrul Planului de Redresare şi Rezilienţă al României".

"Comisia va continua să coopereze cu România pentru realizarea lor cu succes, în acord cu legislaţia UE şi cu standardele internaţionale anti-corupţie", se mai menţionează în raport.

Bruxellesul atrage totuşi atenţia că este important ca România "să continue să lucreze pe deplin la transpunerea angajamentelor rămase, menţionate în raport, în legi concrete şi la implementarea lor", în cadrul mecanismului privind statul de drept.

Implementarea efectivă a angajamentelor României şi continuarea ritmului pozitiv al reformelor vor garanta că progresele făcute sunt durabile şi ireversibile, permiţând închiderea cu succes a Mecanismului de Cooperare şi Verificare.

Ciclul anual de rapoarte privind statul de drept va permite Comisiei să monitorizeze implementarea multora dintre reformele convenite, precum noul regim care urmează desfiinţării SIIJ; funcţionarea Inspecţiei Judiciare; resursele umane în sistemul judiciar; implementarea deciziilor judecătoreşti de către administraţia publică; impactul viitoarei revizuiri a legislaţiei penale asupra eficienţei luptei contra corupţiei şi evoluţia cadrului de integritate şi aplicarea acestuia, inclusiv de către parlament. Acest lucru va face parte din monitorizarea sistemului judiciar şi a luptei împotriva corupţiei, doi dintre pilonii de bază ai rapoartelor. Unele dintre aceste probleme au făcut deja obiectul recomandărilor din ultimul raport privind statul de drept şi, la fel ca în cazul tuturor statelor membre, vor face parte parte din procesul de monitorizare efectuat de Comisie în urma recomandărilor, arată documentul.

Înainte de a ajunge la o decizie finală, Comisia va lua în considerare observaţiile Consiliului, precum şi pe cele ale Parlamentului European. Executivul comunitar va reveni asupra acestei chestiuni atât în cazul Bulgariei, cât şi în cel al României în următoarele luni.

Potrivit Executivului comunitar, obiectivele României din cadrul Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă şi oportunităţi suplimentare de asistenţă din cadrul altor programe importante ale UE, precum Instrumentul pentru Sprijin Tehnic, vor contribui la reformele în desfăşurare, precum Codurile Penale, vor acoperi lacunele existente în legislaţie şi vor consolida eficienţa luptei contra corupţiei.

Mecanismul de Cooperare şi Verificare a fost instituit în 2007, în momentul aderării României la UE, ca măsură tranzitorie menită să faciliteze eforturile ţării de a-şi reforma sistemul judiciar şi de a intensifica lupta împotriva corupţiei. Acesta a fixat obiective de referinţă în patru domenii: reforma sistemului judiciar; integritatea; combaterea corupţiei la nivel înalt; prevenirea şi combaterea corupţiei din sectorul public.

MCV reprezintă un angajament comun al României şi al Uniunii Europene. În concordanţă cu decizia de înfiinţare a mecanismului şi aşa cum au subliniat Consiliul şi Curtea de Justiţie a UE, MCV se încheie atunci când toate condiţionalităţile care se aplică României sunt îndeplinite în mod satisfăcător.

Activitatea în cadrul MCV se desfăşoară din 2007 pentru a încuraja şi a continua procesul de reformă, pe baza condiţionalităţilor. În ianuarie 2017, Comisia a făcut o evaluare cuprinzătoare a progreselor din cei zece ani de funcţionare a mecanismului, care a dat o imagine clară despre progresele semnificative făcute. Comisia a stabilit 12 recomandări specifice care, atunci când ar fi realizate într-o manieră ireversibilă, ar fi suficiente pentru a încheia procesul MCV.

De atunci, Comisia a realizat alte patru evaluări ale progreselor privind implementarea recomandărilor. Rapoartele din 2017 până în 2019 au fost caracterizate de o scădere a imboldului pentru reforme, fiind necesare alte opt recomandări adiţionale. În raportul din iunie 2021, Comisia a putut constata progrese substanţiale la toate condiţionalităţile MCV.

În cazul Bulgariei, raportul prezentat de Comisie în octombrie 2019 a ajuns la concluzia că ţara a îndeplinit satisfăcător recomandările rămase, că Sofia a făcut progrese suficiente în respectarea angajamentelor făcute la data aderării la UE şi că toate condiţionalităţile pot fi închise în mod satisfăcător. De atunci, Bulgaria nu mai este monitorizată şi nu mai face obiectul rapoartelor MCV, fiind monitorizată în cadrul ciclului anual al statului de drept şi, mai concret, în raportul anual al Comisiei Europene privind statul de drept.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News