Data publicării:
Chirieac: Cum a fost descoperit Meleșcanu criminal de război
În toamna trecută, seniorul politicii românești, Teodor Meleșcanu, a fost ales, prin vot direct, de către colegii săi, președinte al Senatului. Prin octombrie, șefii PNL au cerut ca președinții celor două Camere ale Parlamentului să fie schimbați.
Acum, în ianuarie, de vreo doua săptămâni, a început presiunea mediatică, acolo unde trebuie, pentru schimbarea lui Meleșcanu. Pe 22 ianuarie, s-a dat hotărârea CCR, la solicitarea PNL, care reproșa o chichiță absurdă în alegerea lui Meleșcanu ca președinte al Senatului. În pregătirea anunțării hotărârii, Meleșcanu începuse să fie anchetat pentru o declarație pe care ar fi făcut-o, în calitatea sa de diplomat, pe 20 decembrie 1989, la Viena. Meleșcanu a explicat atunci, conform declarațiilor făcute la DCNews live, că întrebat fiind de ambasadorul Elveției despre o poziție oficială față de evenimentele de la Timișoara -măcelărirea revoluționarilor de către dictatura comunistă - a declarat: ”România nu are deocamdată o poziție oficială. Eu cred însă că, dacă lucrurile despre care s-a vorbit la Europa Liberă sunt adevărate, cei vinovați trebuie să plătească”. Dacă N. Ceaușescu ar fi supraviețuit, pentru vorbele acelea Meleșcanu își termina cariera diplomatică la canalul Dunăre - Marea Neagră. Ambasadorul român la Viena a scris, în telegramă, ce a crezut el de cuviință.
Este clar comandamentul politic al noii puteri de schimbare a președinților Camerelor. În locul lui Marcel Ciolacu m-aș uita, cu multă atenție după demisia lui Meleșcanu, de unde va sosi racheta și în Camera Deputaților...
Mă întreb însă de ce era nevoie de toată această pregătire de artilerie în cazul lui Teodor Meleșcanu. Nu știu dacă venerabilul diplomat este criminal de război ori spion sovietic sau chinez. Știu însă că Teodor Meleșcanu a avut o carieră politică și diplomatică de excepție după 89. A fost ministru de externe în momente foarte dificile pentru România. În permanență a căutat României un drum către Occident. A fost ministru al Apărării, unde a colaborat strâns cu NATO și Statele Unite. A fost și ministru al Justiției, unde a colaborat cu partenerii occidentali pentru întărirea ”rule of law” în țara noastră. Toate hibele astea, reale sau inventate, nu au fost niciodată găsite atunci. Nici măcar acum 3 ani când secretarul Departamentului de Stat, Rex Tillerson, a sosit, o noapte, la București, și nu s-a întâlnit decât cu Teodor Meleșcanu. Americanii nu aveau atunci informațiile că este criminal?
Schimbarea lui Teodor Meleșcanu din fruntea Senatului, motivată perfect politic pentru ceea ce urmează să se întâmple în România, nu avea nevoie de toată pregătirea de artilerie făcută înainte. Schimbările politice din România, alternanța la putere, ar trebui totuși să se petreacă fără lapidarea, în piața publică, a opozanților politici.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News