Vom stabili un sistem de politici de stimulare a natalităţii şi vom urmări o strategie naţională proactivă ca răspuns la îmbătrânirea populaţiei, a declarat Xi duminică în faţa a circa 2.300 de delegaţi din toată ţara, în discursul de deschidere a Congresului Partidului Comunist de la Beijing, care are loc o dată la cinci ani.

Deşi China are 1,4 miliarde de locuitori, cei mai mulţi din lume, naşterile vor scădea la un nivel record în acest an, spun demografii, coborând sub 10 milioane de copii faţă de 10,6 milioane anul trecut - deja cu 11,5% mai puţin decât în 2020.

Autorităţile au impus politica unui singur copil din 1980 până în 2015, iar ulterior au permis ca familiile să aibă trei copii, recunoscând că naţiunea se află în pragul unui declin demografic.

Rata de fertilitate de 1,16 în 2021 în China a fost sub standardul Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) de 2,1 pentru o populaţie stabilă şi printre cele mai scăzute din lume.

În ultimul an, autorităţile au introdus măsuri precum deduceri fiscale, concedii de maternitate mai lungi, asigurări medicale îmbunătăţite, subvenţii pentru locuinţe, bani în plus pentru un al treilea copil şi măsuri drastice împotriva meditaţiilor private costisitoare.

Cu toate acestea, dorinţa femeilor chineze de a avea copii este cea mai scăzută din lume, potrivit unui sondaj publicat în februarie de grupul de reflecţie YuWa Population Research.

Demografii spun că măsurile luate până acum nu sunt suficiente. Aceştia menţionează costurile ridicate ale educaţiei, salariile mici şi programul de lucru extrem de lung ca fiind probleme care trebuie încă abordate, împreună cu politicile COVID-19 şi preocupările legate de creşterea economică. 

Xi Jinping devine cel mai puternic lider al Partidului Comunist din China, de la Mao încoace

Preşedintele Xi Jinping şi-a apărat ferm politica drastică de luptă împotriva COVID-19 în deschiderea congresului Partidului Comunist Chinez (PCC) duminică, care ar trebui să îi confere al treilea mandat, istoric, în fruntea ţării peste o săptămână, comentează AFP.

În absenţa vreunei lovituri de teatru, această nouă încoronare, care ar trebui să aibă loc pe 23 octombrie a doua zi după încheierea congresului, îl va face cel mai puternic lider de la întemeietorul regimului, Mao Tse-tung (1949-1976).

Cel de-al 20-lea Congres al PCC intervine "într-un moment critic în care întregul partid şi oamenii de toate etniile sunt angajaţi pe drumul spre construirea unei ţări socialiste moderne", a spus Xi în discursul său de deschidere în faţa celor aproximativ 2.300 de delegaţi adunaţi în uriaşul Palat al Poporului, în Piaţa Tiananmen din Beijing.

Ajuns la tribună sub aplauzele zgomotoase, Xi Jinping, 69 de ani, a început să facă bilanţul ultimilor cinci ani şi să-şi prezinte foaia de parcurs pentru următorii cinci, în cadrul unui discurs aşteptat să fie fluviu: cel din 2017 a durat trei ore şi jumătate.

El a criticat "forţele externe" care se amestecă în Taiwan, o insulă pe care regimul chinez o consideră a fi teritoriul său. El a mai spus că Hong Kong-ul a trecut "de la haos la guvernare" după preluarea sub un control strict de către Beijing a teritoriului unde au avut loc proteste uriaşe pro-democraţie în 2019.

Dar, în timp ce una dintre principalele întrebări se referea la menţinerea unor măsuri sanitare stricte pentru a lupta împotriva pandemiei de coronavirus - strategia "zero Covid" inseparabilă de preşedintele chinez -, Xi a afirmat că China a privilegiat vieţile omeneşti mai presus de orice.

China "a protejat la nivel înalt siguranţa şi sănătatea oamenilor şi a obţinut rezultate pozitive semnificative prin coordonarea prevenirii şi controlului epidemiei cu dezvoltarea economică şi socială", a spus el.

Această politică a întărit controlul social asupra cetăţenilor chinezi, ale căror mişcări sunt acum înregistrate informatic, în această ţară deja criticată pe scena internaţională pentru încălcarea drepturilor omului.

Închiderea aproape completă a ţării faţă de restul lumii şi lockdown-urile repetate au pus capăt creşterii care anul acesta ar urma să fie cea mai slabă din ultimele patru decenii, excluzând perioada COVID-19.

Dacă presa oficială a insistat săptămâna aceasta că orice rabat în faţa virusului ar fi fost "iresponsabil", costul economic al acestei strategii şi nemulţumirea populară pe care o suscită sunt de netăgăduit.

O furie care depăşeşte uneori reţelele sociale: în această săptămână şi în ciuda măsurilor de securitate întărite în capitală, un bărbat a atârnat două bannere ostile liderului chinez şi politicii zero Covid pe un pod din Beijing.

Unul lansa un apel cetăţenilor să intre în grevă şi să-l înlăture pe "dictatorul perfid Xi Jinping".

Nimic care să-i deranjeze pe cei aproximativ 2.300 de delegaţi, veniţi din toate provinciile şi unii îmbrăcaţi în ţinutele lor tradiţionale, care vor desemna până sâmbăta viitoare noul Comitet Central, un fel de parlament al partidului cu aproximativ 200 de membri, al cărui birou politic alcătuit din 25 de persoane reprezintă organul decizional.

În realitate, ei nu vor valida decât deciziile luate în amonte de diferitele facţiuni ale partidului: de altfel, aşa a venit Xi Jinping la putere în 2012, ales ca om de compromis între facţiuni înainte de a-şi impune stăpânirea de-a lungul anilor, în special printr-o formidabilă campanie anticorupţie care i-a permis să-şi îndepărteze rivalii.

Un punct crucial va fi componenţa viitorului Comitet Permanent, acest grup de şapte sau nouă personalităţi aflate la cel mai înalt vârf al puterii.

Xi nu ar urma să lase loc unui posibil succesor pentru că "nu vrea ca cineva să-i sufle în ceafă", consideră cercetătorul Jean-Pierre Cabestan, cu sediul în Hong Kong şi asociat cu think tank-ul francez Asia Center.

Specializat în economie şi politică chineză, cabinetul de consultanţă MacroPolo se aşteaptă, de altfel, ca Xi Jinping să formeze acest comitet "cu un ochi deja îndreptat dincolo de 2027", notează Agerpres. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News