Acest astronaut, Gui Haichao, un "specialist în sarcină utilă", este profesor la Universitatea de aeronautică şi astronautică din Beijing, a declarat luni într-o conferinţă de presă Lin Xiqiang, purtătorul de cuvânt al Agenţiei chineze pentru zboruri spaţiale cu echipaje umane.
Până acum, toţi astronauţii chinezi care au fost trimişi în spaţiu făceau parte din Armata Republicii Populare Chineze.
Gui Haichao "se va ocupa în principal cu gestionarea pe orbită a sarcinilor utile" consacrate experimentelor din domeniul ştiinţelor spaţiale, a precizat acelaşi purtător de cuvânt.
Astronautul civil chinez va zbura pe orbită alături de comandantul misiunii Shenzhou-16, Jing Haipeng, şi de astronautul Zhu Yangzhu.
Acest echipaj va fi lansat de la baza Jiuquan, situată în nord-vestul Chinei, marţi, la ora locală 09:31 (01:31 GMT), a precizat agenţia spaţială chineză.
Gui Haichao provine "dintr-o familie obişnuită" din provincia Yunnan, a precizat Universitatea Beihang, celălalt nume al instituţiei pentru care lucrează acest profesor universitar.
El "s-a simţit atras de domeniul aerospaţial" în 2003, ascultând în campusul universităţii o transmisiune radiofonică despre zborul primului chinez în spaţiu, a precizat aceeaşi instituţie de învăţământ superior pe reţelele de socializare.
Proiectele legate de "visul spaţial" chinez s-au înmulţit în timpul preşedinţiei lui Xi Jinping.
Gigantica ţară asiatică investeşte de mai multe decenii miliarde de euro în programul său spaţial condus de armată, ceea ce i-a permis să recupereze în mare parte decalajul ce o separa în trecut de Statele Unite şi Rusia.
China a trimis primul său astronaut în spaţiu în anul 2003, iar staţia sa spaţială Tiangong ("Palatul celest") a devenit pe deplin operaţională la sfârşitul anului 2022. În 2019, un vehicul chinezesc s-a plasat cu succes pe faţa nevăzută a Lunii. Apoi, în 2021, China a plasat un mic robot şi pe suprafaţa planetei Marte. China intenţionează să trimită un prim echipaj de astronauţi spre Lună până în 2029.
Ultimul modul al staţiei Tiangong s-a conectat cu succes la structura principală a laboratorului orbital în 2022.
Această staţie spaţială este înzestrată cu materiale şi echipamente ştiinţifice de vârf, inclusiv cu "primul sistem de ceas atomic rece", creat pentru a funcţiona în spaţiu, potrivit agenţiei de presă China Nouă.
Staţia Tiangong va evolua pe o orbită terestră joasă la altitudini cuprinse între 400 kilometri şi 450 de kilometri timp de cel puţin 10 ani, pentru a-i permite astfel Chinei să-şi menţină o prezenţă umană pe termen lung în spaţiu.
Echipajele de astronauţi vor fi schimbate periodic pentru a asigura o prezenţă continuă la bordul laboratorului orbital şi vor realiza experimente ştiinţifice, testând totodată o serie de tehnologii noi.
Guvernul de la Beijing nu intenţionează să folosească staţia Tiangong pentru a coopera cu alte ţări la aceeaşi scală ca în cazul Staţiei Spaţiale Internaţionale (ISS), dar s-a declarat deschis pentru eventuale colaborări, fără să precizeze anvergura acestora.
Ţara asiatică se declarase dispusă în 2007 să coopereze la proiectul Staţiei Spaţiale Internaţionale, însă Congresul american a votat în 2011 o lege prin care i-a interzis NASA orice colaborare cu China sau cu companiile chineze, scrie Agerpres.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
- A murit Naomy, cea mai controversată vedetă a anilor 2000
- Când începe explorarea Cartofului de Aur, cel mai "scump" asteroid din spațiu, estimat la 10.000 de cvadrilioane de dolari. NASA a făcut anunțul
- Semafoarele care educă șoferii. Titi Aur: Spania are de foarte mult timp introdus acest sistem. E demonstrat 100% că sunt utile / video
- Adrian Negrescu: Va fi primul Paște fără miel pentru majoritatea românilor, în condițiile în care prețul cărnii a atins un nivel fără precedent în ultimii 30 de ani
- Weekendul 19-21 aprilie, marcat de un eveniment nemaiîntâlnit din 1941 încoace. Daniela Simulescu: Nu ne plictisim deloc zilele ce urmează!
- Prima luptă între un pilot uman și un avion controlat de inteligența artificială: Un "moment de transformare în istoria aerospațială"
- Chirieac, după riposta Israelului asupra Iranului: S-ar putea să încheiem această pagină neagră din istoria Orientului Mijlociu
- Paradox cu judecătoarea care nu știa că Sebi a murit. Motivul pentru care a făcut „gogonate“ în sala de judecată / video
- Klaus Iohannis, în Republica Coreea. E prima țară din regiunea Asia-Pacific cu care România a ridicat relațiile la nivel de Parteneriat Strategic, semnat în 2008
- Au început să apară supermarketuri low-cost. Locuitorii se declară încântați de prețurile mult mai mici ale produselor