Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
China promite un „răspuns ferm” la orice extindere a NATO în Asia
Sursă foto: Freepik - https://www.freepik.com/
Beijingul a reacționat cu furie la un comunicat al NATO care prezintă China drept o provocare majoră pentru interesele și securitatea grupului.
Într-un comunicat puternic emis la jumătatea summitului din capitala lituaniană Vilnius, liderii NATO au spus că Republica Populară Chineză a contestat interesele, securitatea și valorile alianței cu „ambițiile declarate și politicile coercitive”.
„Republica Populară Chineză folosește o gamă largă de instrumente politice, economice și militare pentru a-și crește amprenta globală și puterea, rămânând în același timp opace în ceea ce privește strategia, intențiile și formarea militară”, au spus liderii grupului în comunicatul lor, care a acoperit 90 de puncte diferite.
„Operațiunile malițioase hibride și cibernetice ale RPC, retorica de confruntare și dezinformarea vizează Aliații și dăunează securității Alianței.”
Declarația NATO a mai spus că Rusia și China sunt implicate într-un „parteneriat strategic care se adâncește” și că cele două țări sunt implicate în „încercări reciproce de a submina ordinea internațională bazată pe reguli”. Liderii au cerut Chinei să joace un rol „constructiv” ca unul dintre cei cinci membri permanenți, cu drept de veto, ai Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite și să condamne „războiul de agresiune” al Rusiei împotriva Ucrainei.
Misiunea chineză în Uniunea Europeană a condamnat comentariile, acuzând NATO că a denaturat poziția Chinei și că încearcă în mod deliberat să discrediteze țara.
„Ne opunem ferm și respingem acest lucru”, a spus marți într-o declarație.
Printre liderii prezenți la summitul de la Vilnius se află și prim-ministrul australian Anthony Albanese, prim-ministrul japonez Fumio Kishida, prim-ministrul neo-zeelandez Chris Hipkins și președintele sud-coreean Yoon Suk-Yeol, pe fondul îngrijorărilor cu privire la creșterea tensiunii în regiune din cauza problemelor din China până în Coreea de Nord, care a testat miercuri o presupusă rachetă balistică cu rază lungă de acțiune.
În mai, Kishida a subliniat că Japonia nu intenționează să devină membru NATO, după ce alianța a declarat că intenționează să deschidă un birou de legătură la Tokyo, primul din regiunea asiatică. Cele patru țări, care și-au arătat sprijinul pentru Ucraina prin sancțiuni și oferirea de sprijin militar, au fost, de asemenea, invitate la summitul NATO de anul trecut de la Madrid.
În declarație, misiunea chineză a spus că Beijingul s-a opus „mișcării NATO spre est în regiunea Asia-Pacific” și a avertizat: „Orice act care pune în pericol drepturile și interesele legitime ale Chinei va fi întâmpinat cu un răspuns ferm”.
Mass-media de stat din China a încercat, de asemenea, să atace NATO din cauza deschiderilor sale către democrațiile din regiune, tabloidul Global Times publicând un editorial în care acuză grupul că este „toporul, sulițele și lopețile Washingtonului” și că este „sursa războiului” oriunde ar merge.
„NATO trebuie să-și retragă prompt mâna neagră pe care a întins-o către regiunea Asia-Pacific”, se spune în editorial, susținând că majoritatea țărilor din Asia „nu numai că nu salută NATO, dar o consideră ca fiind un monstru teribil care ar trebui evitat cu orice preț”.
Declarația de marți a NATO se bazează pe Conceptul strategic pe care grupul l-a lansat anul trecut și care a marcat prima referire a alianței la riscurile prezentate de ambițiile și politicile Chinei. Acesta a menționat că Asia Pacific a fost „importantă pentru NATO, având în vedere că evoluțiile din acea regiune pot afecta direct securitatea euro-atlantică”, potrivit Aljazeera.com.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
