Chang'e 6 a decolat la bordul unei rachete Long March 5 de la Centrul de lansare a sateliților Wenchang din China, în largul coastei de sud-est a Chinei continentale, în jurul orei 10:30 BST.

Misiunea fără precedent va fi cel mai recent progres în programul de explorare spațială din ce în ce mai sofisticat și mai ambițios, care concurează acum cu SUA, încă lider în domeniul spațial.

China a aterizat deja un rover pe partea îndepărtată a Lunii în 2019, fiind prima țară care a făcut acest lucru.

Liberă de expunerea la interferențe terestre, partea îndepărtată a Lunii, oarecum misterioasă, este ideală pentru radioastronomie și alte lucrări științifice.

Deoarece partea îndepărtată nu este niciodată orientată spre Pământ, este nevoie de un satelit releu pentru a menține comunicațiile.

Sonda de explorare lunară Chang'e este denumită după zeița mitică chineză a lunii.

În 2020, China a returnat mostre de pe partea apropiată a Lunii, prima dată când cineva a făcut acest lucru de la programul american Apollo, care s-a încheiat în anii 1970.

Analizând probele s-a constatat că acestea conțin apă în pietrele minuscule.

Echipajul va transmite cursuri de științe elevilor chinezi de pe Pământ

De asemenea, în cursul săptămânii trecute, trei astronauți chinezi s-au întors acasă după o misiune de șase luni pe stația spațială orbitală a țării, după sosirea echipajului de înlocuire a acesteia.

Legislația americană interzice aproape orice cooperare între programele spațiale ale SUA și Chinei fără aprobarea explicită a Congresului.

Programul spațial ambițios al Chinei are ca obiectiv trimiterea de astronauți pe Lună până în 2030, precum și aducerea de mostre de pe Marte în jurul aceluiași an și lansarea a trei misiuni de sonde lunare în următorii patru ani. Următoarea este programată pentru 2027.

Planurile pe termen mai lung prevăd o bază permanentă cu echipaj pe suprafața lunară, deși acestea par să rămână în faza conceptuală.

China a efectuat prima sa misiune spațială cu echipaj în 2003, devenind astfel a treia țară, după fosta Uniune Sovietică și SUA, care a trimis o persoană în spațiu folosind propriile resurse.

Tiangong, cu trei module, mult mai mică decât ISS, a fost lansată în 2021 și finalizată 18 luni mai târziu. Acesta poate găzdui până la șase astronauți în același timp și este dedicat în principal cercetării științifice.

Echipajul va instala, de asemenea, echipamente de protecție împotriva deșeurilor spațiale, va efectua experimente cu încărcătură utilă și va transmite cursuri de științe elevilor chinezi de pe Pământ.

De asemenea, China a declarat că, în cele din urmă, intenționează să ofere acces la stația sa spațială astronauților străini și turiștilor spațiali. Având în vedere că ISS se apropie de sfârșitul duratei sale de viață utilă, China ar putea fi, în cele din urmă, singura țară care să mențină pe orbită o stație cu echipaj.

Se crede că programul spațial al SUA deține în continuare un avantaj semnificativ față de cel al Chinei datorită cheltuielilor, lanțurilor de aprovizionare și capacităților sale.

SUA își propune să readucă un echipaj pe suprafața lunară până la sfârșitul anului 2025, ca parte a unui angajament reînnoit față de misiunile cu echipaj, cu ajutorul unor actori din sectorul privat precum SpaceX și Blue Origin.

Aceștia intenționează să aterizeze la polul sud al Lunii, unde se crede că există cratere permanent umbrite, pline de apă înghețată, conform Daily Mail.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News