Ministerul Culturii va finanţa lucrările de restaurare a cetăţilor Enisala şi Halmyris din judeţul Tulcea, a anunţat, marţi, ministrul Valer-Daniel Breaz, în timpul unei conferinţe de presă susţinută la Tulcea.

"Institutul Naţional al Patrimoniului a demarat şi a făcut câteva studii în teren şi pentru finele acestei luni avem propuneri de finanţare pentru cele două cetăţi, Enisala şi Halmyris, astfel încât să fie conservate şi să se refacă anumite lucruri legate de protecţia ruinelor din aceste locuri", a declarat ministrul Culturii.

Breaz a menţionat că Ministerul Culturii a început o analiză "extrem de serioasă" a situaţiei monumentelor de patrimoniu şi că legea 422 din 2001 privind protejarea monumentelor istorice, "pictată cu ordonanţe de urgenţă de Guvernul Cioloş", va fi modificată şi va rezolva situaţiile neclare din momentul de faţă.

"Lucrăm la legea 422, lege care în guvernarea Cioloş, în perioada 2016, a devenit nefuncţională. Guvernul Cioloş nu a făcut altceva decât să blocheze restaurarea patrimoniului naţional în România. Noi, Guvernul PSD-ALDE, ne preocupăm de aceste aspecte. Lucrăm la această lege, o vom duce în Parlament şi sperăm ca în curând să avem o lege funcţională, o lege care să se plieze pe cerinţele din această perioadă", a mai spus ministrul Valer-Daniel Breaz.

Ministerul Culturii este pe cale să finalizeze modificarea legii 422 şi va soluţiona astfel inclusiv situaţia juridică a siturilor arheologice, potrivit sursei.

"Vom promova deocamdată o hotărâre de Guvern. Este vorba despre cetăţile dacice sau cetatea Sarmizegetusa din judeţul Hunedoara, unde cetatea are un statut din punct de vedere al proprietăţii extrem de neclar. Sunt suprafeţe care nu au fost revendicate de nimeni, sunt mai multe unităţi administrativ teritoriale care deţin părţi din această cetate, iar acum vom merge pe o hotărâre de Guvern, dar după aceea vom merge pe legea 422 să clarificăm aceste aspecte", a menţionat ministrul Daniel Breaz.

El nu a putut preciza valoarea finanţărilor necesare restaurării cetăţilor Enisala şi Halmyris, acesta fiind atributul studiilor de fezabilitate, şi a afirmat că vizita la Tulcea are drept obiectiv inspectarea pe teren a acestor situri.

"În Tulcea, sunt probleme destul de importante şi vă rugăm să le clarificăm, Dobrogea în general fiind un teritoriu cu o zestre de patrimoniu foarte importantă. Trebuie să facem acest lucru, pentru ca timpul lucrează în defavoarea noastră", a afirmat la rândul lui preşedintele Consiliului Judeţean Tulcea, Horia Teodorescu.

Situată pe malul drept al braţului Sfântu Gheorghe al Dunării, Cetatea Halmyris, construită la începutul secolului al II-lea ca fortificaţie romană, a fost o importantă staţie a flotei dunărene Classis Flavia Moesica, lucru certificat şi de numele purtat de aşezarea din jurul castrului - vicus classicorum, satul corăbierilor. În secolul al IV-lea a fost unul din cele 15 oraşe importante ale provinciei Scythia Minor, în timpul domniei împăratului Constantin cel Mare aici ridicându-se o basilică episcopală. În anul 2001, sub altarul acestui monument s-a descoperit o criptă care adăpostea rămăşiţele pământeşti ale martirilor Epictet şi Astion, cei mai vechi sfinţi ale căror moaşte au fost descoperite pe teritoriul României.

Cetatea Enisala este cel mai vizitat obiectiv turistic din judeţul Tulcea. Monument de arhitectură militară unic în România, cetatea a fost construită de genovezi în a doua jumătate a secolului al XIV-lea, apoi, pentru o scurtă perioadă, a revenit domnitorului român Mircea cel Bătrân, care a pierdut-o în favoarea Imperiului Otoman.

Potrivit declaraţiilor făcute de autorităţile tulcene în urmă cu doi ani, toate siturile arheologice din judeţ au nevoie de intervenţii de conservare şi restaurare, situaţia fiind mai gravă la cripta martirică a cetăţii Halmyris unde trebuie salvată pictura.

În urmă cu aproape cinci ani, autorităţile tulcene atrăgeau atenţia asupra faptului că 18 situri arheologice din judeţ declarate de importanţă naţională şi internaţională nu au un administrator legal, astfel că nu pot fi păzite, întreţinute şi nu se pot aloca fonduri pentru cercetare. Oficialităţile au făcut la vremea respectivă demersurile pentru a stabili un proces prin care statul poate obţine titlul de proprietate pentru terenurile pe care se află cele 18 situri de importanţă naţională şi internaţională. Până la ora actuală, acest demers nu s-a concretizat. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News