Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Cele CINCI alimente de toamnă care te feresc de RĂCEALĂ
Foto: Pixabay
Care sunt cele cinci alimente de toamnă care te feresc de răceală și-ți întăresc sistemul imunitar.
Sezonul rece vine la pachet cu răceli, gripe, viroze de sezon care pot fi prevenite și tratate mai ușor dacă avem un sistem imunitar puternic.
Una dintre cele mai bune metode prin care ne putem întări sistemul imunitar este alimentația, iar 5 alimente de toamnă vă pot ajuta foarte mult în acest sens, pentru a rămâne sănătoși.
1. Dovleacul
Dovleacul conţine o cantitate importantă de beta-caroten, un fitonutrient pe care organismul nostru îl transformă cu uşurinţă în vitamina B, strict necesară menţinerii vederii şi păstrării calităţii pielii.
Dovleacul se găteşte în multe feluri, dar cel mai simplu şi mai frecvent întâlnit preparat este cel copt. Are un conţinut mare de Vitamina A, asigurând 246% din DZR la fiecare 100 g, iar seminţele sunt o importantă sursă de Omega 3.
2. Afine
Afinele conţin antocianină, vitamina C, vitamine din complexul B, vitamina E, vitamina A, cupru, seleniu, zinc, fier, calciu, mangan, vitamina K, vitamina E, fosfor şi seleniu tanin, pectine, mirtilină (un echivalent vegetal al insulinei), zaharuri, acizi organici (citric, malic, oxalic, succinic, lactic) și se găsesc în păduri până toamna târziu
Proprietăţile afinelor se menţin chiar şi după ce fructele sunt uscate.
Frunzele conțin: tanin, arbutină, hidrochinonă, mirtilină, neomirtilină. Ele au proprietate antibiotic și acționează favorabil în tulburări de circulație, diabet, boli hepatice, boli urinare, boli reumatismale, gută, sub formă de ceaiuri sau infuzii.
3. Struguri
Octombrie este luna perfectă pentru a încerca diverse soiuri.
Specialiştii spun că strugurii au proprietăţi antiinflamatorii şi chiar pot proteja organismul faţă de anumite forme de cancer.
4. Sfecla roşie
Poate contribui la reglarea colesterolului datorită fibrelor care absorb grăsimile şi conduc la eliminarea lor din corp. De asemenea, poate regla tensiunea arterială prin eliberarea unei substanţe ale cărei efecte au impact benefic asupra funcţionării vaselor de sânge.
Sfecla roşie reduce hipertensiunea, iar sucul ei reglează tensiunea arterială în câteva ore de la consum. Acest lucru se petrece întrucât unele substanţe din sfeclă se transformă în oxid nitric odată ce pătrund în organism.
Oxidul nitric relaxează vasele de sânge, dilatându-le şi reducând astfel tensiunea arterială mărită. În plus, sfecla roşie are şi proprietăţi antiinflamatoare care scade riscul de afecţiuni precum Alzheimer, Parkinson, afecţiuni cardiace, diabet şi nu numai.
Tuberculii proaspeți conțin cantități mici de vitamina C, cu toate acestea, frunzele sale sunt surse excelente de aceasta vitamină. 100 g de frunze de sfeclă oferă 30 mg sau 50% din DZR. Vitamina C este unul dintre cei mai puternici antioxidanti naturali, care ajuta organismul uman la eliminarea radicalilor liberi nocivii.
În plus, sfecla roșie este o sursă excelentă de carotenoizi, flavonoizi anti-oxidanti, vitamina. Vitamina A este necesara pentru menținerea mucoaselor membranelor sănătoase și a pielii și este esentială pentru vedere. Consumul de legume naturale bogate în flavonoizi ajută la protejarea de cancer pulmonar și de cancer al cavității bucale.
Rădăcina este, de asemenea o sursă bogată de vitamine din complexul B, cum ar fi niacina (B-3), acidul pantotenic (B-5), piridoxina (B-6) și de minerale, precum fier, mangan, cupru și magneziu, scrie viva.ro.
5. Ţelină
Este proverbială pentru capacitatea ei de a revigora organismul şi de a asigura funcţionarea sistemului digestiv, pe care îl aşteaptă ofensiva alimentelor neînsoţite de verdeţuri, specifice sezonului rece. Se consumă rădăcina dată prin răzătoare şi preparată cu maioneză, singură sau combinată cu mere ori morcovi.
Dar se consumă şi partea verde, crudă sau opărită, făcută salată cu alte ingrediente: roşii, morcovi, sos alb, hrean. Se pare că ţelina contribuie la scăderea în greutate.
Telina este o sursa splendida de vitamina K. 100 g rădăcina asigură aproximativ 41 mcg sau 34% din aportul zilnic recomandat. Vitamina-K îmbunătățește mineralizarea oaselor prin promovarea activității osteoblastice în oase. Studiile de cercetare sugerează că are și un rol stabilit la pacienții cu boala Alzheimer prin limitarea leziunilor neuronale din creier.
Rădăcina este o sursă excelentă a unora dintre mineralele esențiale, cum ar fi fosfor, fier, calciu, cupru si mangan. Fosforul este necesar pentru metabolismul celular, menținând sistemul vascular, osos și formarea dinților. Cuprul ajută la restabilirea imunității, previne anemia și este esențial pentru metabolismul osos.
Gripa, epidemie ignorată. DE CE e importantă vaccinarea antigripală și cum te face BOALA să nu mai crezi în conspirații. "Oamenii MOR și de gripă / Nu am ascultat! Numai când ni s-a întâmplat"
De aproape doi ani, privirile tuturor, discuțiile și preocupările se îndreaptă către COVID-19, către efectele lui dramatice, către tratamente și către vaccin, în prezent cel mai controversat subiect din România... și nu numai.
În goana după găsirea unei soluții pentru sfârșitul pandemiei, când sistemul sanitar este supus unei presiuni uriașe, am uitat de gripă, un alt virus periculos care a afectat și afectează în continuare o mare pare a populației.
Ne raportăm strict la România, țara în care medicii au fost înlocuiți de „influenceri” și părerologi, conferințele și dezbaterile pe teme de sănătate publică pentru informarea populației de proteste masive, iar studiile au fost înlocuite de teoriile conspirației și postări pe Facebook, lucruri care afectează negativ și alte campanii de imunizare.
Totul a început după anul 2008, atunci când vaccinurile anti-HPV au fost principala țintă a campaniilor de dezinformare și discreditare.
Până în 2020, până la apariția COVID-19, gripa și vaccinarea antigripală erau motivul discuțiilor aprinse, dar este bine să clarificăm odată pentru totdeauna cât de importantă este vaccinarea antigripală pentru noi toți.
Gripa este o boală gravă, o infecție respiratorie acută, cauzată de virusul gripal, care, conform Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC), afectează anual între 10% și 30% din populația Europei și determină sute de mii de spitalizări. Dacă pentru majoritatea oamenilor, gripa este doar o experiență ușoară sau neplăcută, ușor de trecut cu vederea, pentru alții poate duce la complicaţii, în special pentru persoanele din grupele la risc, și chiar la moarte.
Gripa are un caracter sezonier: circulația virusurilor gripale este accentuată în sezonul rece și redusă semnificativ în perioadele calde.
Citește mai departe pe DC NEWS.RO
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
