Un armistițiu între forțele israeliene și gruparea militantă libaneză Hezbollah a intrat în vigoare miercuri dimineață, conform unui calendar stabilit de președintele american Joe Biden, după ce Israelul și Libanul au ajuns la un acord pentru a pune capăt conflictului care a durat mai mult de un an.

Vorbind anterior în Grădina de Trandafiri a Casei Albe, Biden a declarat că acordul „este conceput pentru a reprezenta o încetare permanentă a ostilităților.” El a menționat că a discutat cu liderii Israelului și Libanului și că ambele țări au acceptat propunerea SUA „de a pune capăt conflictului devastator” dintre Israel și Hezbollah.

Cabinetul de securitate al Israelului a votat marți pentru aprobarea acordului cu o majoritate de 10 la unu, a anunțat biroul prim-ministrului israelian, mulțumind Statelor Unite pentru implicarea lor.

Armistițiul de 60 de zile are ca scop punerea în aplicare a Rezoluției 1701 a Consiliului de Securitate al ONU. Ce spune aceasta?

Armistițiul de 60 de zile are ca scop punerea în aplicare a Rezoluției 1701 a Consiliului de Securitate al ONU, cu speranța că aceasta ar putea constitui baza pentru un armistițiu durabil.

Rezoluția 1701 a fost adoptată pentru a pune capăt unui război de 34 de zile între Israel și Liban în 2006 și a menținut o relativă liniște în zonă timp de aproape două decenii. Această situație a durat până a doua zi după atacul Hamas asupra Israelului, din 7 octombrie anul trecut, când Hezbollah a atacat Israelul în semn de solidaritate cu gruparea militantă palestiniană, declanșând mai bine de un an de confruntări de-a lungul frontierei.

Rezoluția prevedea ca Israelul să-și retragă toate forțele din sudul Libanului, iar singurele grupuri armate prezente la sud de râul Litani să fie armata libaneză și forțele de menținere a păcii ale ONU.

Un oficial de rang înalt din administrația SUA a declarat marți că, deși forțele israeliene nu se vor retrage imediat odată cu intrarea în vigoare a acordului, acestea trebuie să facă acest lucru în termen de 60 de zile, conform termenilor înțelegerii. În acest interval, luptătorii Hezbollah sunt, de asemenea, așteptați să se retragă la aproximativ 40 de kilometri (25 de mile) de granița Israel-Liban.

În orele premergătoare votului, Israelul și-a intensificat drastic atacurile asupra Beirutului, vizând pentru prima dată zone centrale ale orașului – nu doar suburbiile sudice dominate de Hezbollah. Ministerul Sănătății din Liban a raportat cel puțin 10 persoane ucise în urma atacurilor din centrul Beirutului.

La scurt timp după anunțul lui Biden, purtătorul de cuvânt al armatei israeliene, Avichay Adraee, a emis avertismente de evacuare pentru trei clădiri din suburbiile sudice ale Beirutului, Bourj Al-Barajne și Ghbaire.

Într-un discurs televizat preînregistrat, difuzat marți seară, premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat că Hezbollah „nu mai este același” după ofensiva Israelului și a oferit trei motive pentru care urmărește acum un armistițiu.

Cele 3 motive ale lui Netanyahu

Primul motiv, potrivit lui Netanyahu, este pentru ca Israelul să se „concentreze pe amenințarea iraniană.” Al doilea, pentru a reface forțele militare și echipamentele țării, care au fost parțial diminuate din cauza „întârzierilor mari” în aprovizionarea cu arme și muniție. Al treilea, pentru a lăsa Hamas izolat în Gaza, fără ca Hezbollah să poată lupta alături de acesta, a spus el.

Deși acordul reprezintă un progres semnificativ – după luni de negocieri descrise de un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA drept „incredibil de frustrante” – nu este încă clar dacă va conduce la o pace durabilă.

Înaintea votului, acordul a stârnit furie în rândul aripii mai extremiste a coaliției lui Netanyahu și a generat îngrijorare printre locuitorii din nordul Israelului, mulți dintre ei fiind strămutați din cauza conflictului, precum și printre locuitorii sudului Libanului de peste graniță.

Ministrul Securității Naționale, Itamar Ben Gvir, membru al extremei drepte, a numit luni acordul o „greșeală istorică” care nu a reușit să atingă principalul obiectiv al războiului, respectiv întoarcerea israelienilor strămutați în casele lor din nord. Ben Gvir s-a opus de multă vreme acordurilor de încetare a focului între Israel și Hamas în Gaza.

Primarii comunităților cele mai nordice ale Israelului au fost indignați de rapoartele conform cărora guvernul lui Netanyahu urma să aprobe acordul, unul dintre aceștia numindu-l un „acord de capitulare” și o „rușine de proporții istorice.”

Avihay Shtern, primarul din Kiryat Shmona – oraș unde atacurile Hezbollah i-au forțat pe locuitori să-și părăsească casele – i-a îndemnat pe liderii israelieni să „se oprească și să se gândească la copiii din Kiryat Shmona” înainte de a aproba acordul.

„Nu înțeleg cum am ajuns de la victorie absolută la o capitulare totală,” a scris Shtern într-o postare pe Facebook pe care a împărtășit-o cu CNN.

În discursul său, Netanyahu a subliniat că Israelul va răspunde „cu fermitate” dacă Hezbollah încalcă acordul și încearcă să se reînarmeze.

„Dacă încearcă să reconstruiască infrastructura teroristă aproape de graniță, vom ataca. Dacă lansează o rachetă, dacă sapă un tunel, dacă aduce un camion cu rachete, vom ataca,” a spus Netanyahu într-un discurs vehement, conform CNN.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News