Care este cel mai controversat lucru despre România, conform Chat GPT? Află în rândurile de mai jos.

Cel mai controversat lucru despre România, conform Chat GPT, este... „corupția”.

„Unul dintre cele mai controversate aspecte despre România este problema corupției. Corupția a fost un subiect persistent în țară și a avut un impact semnificativ asupra societății și economiei românești. Aceasta s-a manifestat în diferite domenii, inclusiv în sistemul judiciar, administrația publică, mediul de afaceri și în politică.

Corupția a dus la o lipsă de încredere în instituțiile statului, precum și la un nivel ridicat de frustrare în rândul populației. Aceasta a afectat dezvoltarea economică a țării, descurajând investițiile străine și generând inegalități sociale. În plus, corupția a condus la pierderea fondurilor publice și la un management defectuos al resurselor, afectând astfel furnizarea de servicii publice de calitate.

Guvernele românești și organismele internaționale au depus eforturi pentru combaterea corupției în ultimii ani, adoptând legi și politici anti-corupție și inițiind procese de judecată împotriva unor oficiali corupți. Cu toate acestea, există încă multe provocări în acest sens, iar corupția rămâne o problemă semnificativă în societatea românească.

Este important de menționat că România nu este singura țară afectată de corupție, iar acest fenomen este întâlnit în diferite grade în întreaga lume. Cu toate acestea, amploarea și impactul corupției în România au contribuit la o imagine controversată a țării în această privință”, scrie Chat GPT.

VEZI ȘI: Cel mai cunoscut cuvânt în limba română la nivel internațional, conform Chat GPT - https://www.dcnews.ro/cel-mai-cunoscut-cuvant-in-limba-romana-la-nivel-international-conform-chat-gpt_915383.html

În 2022 majoritatea ţărilor nu au reuşit să oprească fenomenele legate de corupţie

Indicele de percepţie a corupţiei (CPI), calculat anual de organizaţia neguvernamentală pentru drepturile omului Transparency International, arată că în 2022 majoritatea ţărilor nu au reuşit să oprească fenomenele legate de corupţie.

Conform unui comunicat de presă difuzat marţi de organizaţie, pentru anul trecut au fost clasificate după CPI 180 de ţări şi teritorii, fiecăreia fiindu-i atribuit un indice de la 0 (foarte corupte) la 100 (foarte corecte).

Media mondială a rămas nemodificată în ultimul deceniu, la valoarea de 43, în timp ce 26 de ţări au atins în 2022 minime istorice. În ciuda eforturilor, 155 de state nu au înregistrat progrese semnificative în combaterea corupţiei, unele aflându-se chiar în declin faţă de 2012.

În ultimii 15 ani, pacea mondială s-a deteriorat, iar corupţia a fost atât una din cauzele principale, cât şi o consecinţă a acestei evoluţii, susţine Transparency International. Organizaţia arată că fenomenul reduce capacitatea guvernelor de a proteja cetăţenii şi erodează încrederea publică, provocând riscuri de securitate mai numeroase şi mai greu de controlat. Pe de altă parte, conflictele creează ocazii de corupţie şi subminează eforturile autorităţilor de a combate corupţia.

Chiar şi ţările cu CPI mari joacă un rol în ameninţările la adresa securităţii internaţionale legate de corupţie. Timp de decenii, astfel de ţări au primit fără probleme bani murdari din străinătate, permiţând acumularea unor averi şi creşterea puterii şi ambiţiilor geopolitice distructive ale celor îmbogăţiţi prin astfel de mijloace.

Liderii pot lupta împotriva corupţiei şi promova totodată pacea, apreciază Transparency. Guvernele pot manifesta deschidere faţă de cooptarea activiştilor, oamenilor de afaceri, tinerilor şi comunităţilor marginalizate la luarea deciziilor. În societăţile democratice, oamenii îşi pot face auzită vocea pentru a contribui la eliminarea corupţiei şi pot cere o lume mai sigură pentru toţi, adaugă comunicatul citat.

Cu toate eforturile şi în ciuda unor progrese obţinute cu greu, CPI pentru anul 2022 arată scara enormă a corupţiei: peste două treimi din ţări (68%) au indici sub 50, calculaţi pe baza a 13 surse de date independente.

Pe primele locuri se clasează state cu instituţii puternice şi democraţii funcţionale - Danemarca (cu un indice de 90), urmată de Finlanda şi Noua Zeelandă (87), Norvegia, Singapore, Suedia, Elveţia, Olanda, Germania, Irlanda şi Luxemburg.

La cealaltă extremitate, statele unde au loc conflicte sau unde drepturile individuale şi politice elementare sunt puternic restricţionate tind să aibă cei mai mici indici. Anul trecut, ultimele clasate au fost Somalia, Siria şi Sudanul de Sud, iar printre ultimele zece state în ordinea CPI mai sunt şi Venezuela, Yemen, Libia, Coreea de Nord, Haiti, Guineea Ecuatorială şi Burundi.

Doar opt ţări au reuşit în ultimii cinci ani să îşi amelioreze semnificativ indicii, în timp ce zece state - inclusiv unele bine situate în ierarhie, cum ar fi Austria, Luxemburg sau Regatul Unit - au coborât vizibil. În restul de 90% din ţări, nivelul corupţiei a fost staţionar; de exemplu, România s-a situat anul trecut pe locul 63 din 180, în urcare cu o poziţie faţă de 2021.

Faptul că 124 de ţări au niveluri stabile de corupţie, în timp ce creşte numărul celor unde situaţia se agravează are cele mai grave consecinţe. Conflictele şi corupţia se potenţează reciproc, ameninţând pacea mondială. Pe de o parte, conflictele produc un teren fertil pentru corupţie; pe de alta, instabilitatea politică, presiunile mai mari asupra resurselor şi slăbirea autorităţilor de supraveghere creează ocazii pentru infracţiuni cum ar fi mita şi frauda.

Comunicatul Transparency International face şi unele recomandări pentru combaterea corupţiei, arătând că această ameninţare la adresa păcii şi a securităţii trebuie să fie una din principalele preocupări ale liderilor politici.

Guvernele trebuie să acorde prioritate transparenţei, supravegherii instituţiilor şi angrenării complete şi semnificative a societăţii civile. Principalele direcţii de acţiune ar fi, aşadar, întărirea controlului reciproc şi separarea puterilor; publicarea informaţiilor şi susţinerea dreptului de acces la informaţii; limitarea influenţei private, prin reglementarea activităţilor de lobby şi promovarea accesului liber la procesele de luare a deciziilor; combaterea corupţiei transnaţionale.

Instituţiile anticorupţie şi cele de supraveghere trebuie să dispună de resurse suficiente şi de independenţă în exercitarea atribuţiilor, iar guvernele trebuie să întărească controlul instituţional.

Politicile şi resursele trebuie determinate în urma unor proceduri corecte şi publice. Sunt esenţiale măsuri cum ar fi înregistrarea obligatorie a lobbyiştilor în registre publice, accesul public la interacţiunile de lobby şi aplicarea unor reglementări clare privind conflictul de interese.

Cetăţenilor trebuie să li se furnizeze la timp informaţii accesibile şi semnificative, inclusiv privind cheltuielile publice şi distribuirea resurselor. Sunt necesare directive riguroase şi clare pentru nepublicarea unor informaţii sensibile, inclusiv în domeniul apărării.

În fine, adaugă Transparency, ţările cu CPI mari trebuie să acţioneze împotriva secretizării din partea corporaţiilor, să combată mita din străinătate şi complicitatea profesioniştilor - cum ar fi bancherii şi avocaţii - care favorizează astfel de fapte. Statele respective trebuie să profite de noi modalităţi de colaborare pentru a urmări efectiv, a ancheta şi a confisca activele ilicite şi pentru a restitui victimelor ceea ce li s-a sustras.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News