Românii de la Parlamentul European sunt cei mai severi cu românii care vor să acceseze fonduri europene. Au spus-o Val Vâlcu şi Alfred Bulai la Nod în Papură. Vedeţi motivele mai jos! 

"Rău e omul care are puterea. Cei mai răi cu românii, de la Bruxelles, sunt românii. Nu au curaj să se ia de alţii. E o lipsă de solidaritate, chiar ură aş putea spune, la adresa conaţionalilor. Un fel de "pe ăia trebuie să îi asupresc". Polonezii se ajută între ei. Am fost la Bruxelles, am văzut, pe unde a ajuns un polonez a mai tras 20 după el", a punctat Val Vâlcu la Nod În Papură. 

"Mai e o altă chestie. Există un anumit gen de sindrom de inferioritate la mulţi politicieni şi chiar funcţionari din România, de slugă. Şi atunci vor să apară bine! Ăla de la UE zice că noi o să contribum cu 10% şi noi zicem "să trăiţi, 20% să fie!". În loc să negociezi în favoarea ta, tu ca să dai bine, şi ca să îţi zâmbească omul ăla, care e tot un birocrat... 

Chestia asta ţine de faptul că trimiţi oameni care nu au nicio tangenţă cu ideea de a apăra nişte interese ale comunităţii din care fac parte. E şi o fantezie băgată în cap prosteşte. Uniunea Europeană e o mare familie în sensul în care încercăm ca împreună să fim mai puternici, dar atât. Nu înseamnă că a dispărut competiţia. E o competiţie de îţi stă mintea în loc, pe cote la produse, pe ce vrem noi. (..)", a replicat Bulai. 

Dan Nica: Principiul solidarităţii e o chestiune frumoasă, dar nu funcţionează 

"Vreau să vă spun că birocraţia de la Bruxelles o ştim cu toţii, e la un nivel superior celei din România. Problema noastră este să ne adaptăm regulilor care există acolo. Birocraţia există pentru toţi membrii UE, nu doar pentru noi. Nu cred că e o scuză ca noi să nu aplicăm la toate proiectele. Spunea domnul rector (n.r. Lucian Georgescu, rectorul Universităţii Dunărea de Jos Galaţi) că am fost raportor, şi sunt în continuare, pe programul de cercetări europene, unde sunt 100 de miliarde de euro. În precedentul program, am constatat că România nu exista, practic. Erau nişte proiecte, dar mai mult să fie de culoare, să fie şi din România cineva. 

Îmi aduc aminte că am discutat cu un profesor din programul Horizon 2020 şi l-am întrebat dacă sunt proiecte şi din România. Şi mi-a spus că se bucură să îmi spună că este, într-adevăr, un proiect din România. Fericit, l-am întrebat despre ce e vorba. Mi-a spus că era despre istoria Regatului Valah din Franţa în secolul XIV. Am rămas şocat. Acesta e un proiect în care România figurează? Atunci am avut un semnal de alarmă şi mi-am dat seama că problema e lungă. Sunt şi chestiuni de prejudecată, dar e şi faptul că cei din România au acces mai dificil. Există şi o condiţie obiectivă: ca să ai succes, trebuie să faci parte din consorţii, consorţiile se bazează pe reputaţie. Pe vremea aia era şi Marea Britanie, deci erau universităţile mari acolo. 

Ce am schimbat în programul ăla? Am pus o prevedere care se cheamă Wider, iar asta înseamnă că pentru ţările mai puţin performante, adică vreo 13, s-a pus o sumă de 5 miliarde de euro care să fie utilizată doar de aceste ţări. Nu a fost uşor, nimeni nu vrea să împartă banii. Principiul solidarităţii e o chestiune frumoasă, dar care nu funcţionează. Surpriza mea mare a fost că şi cineva din România a spus că acest mecanism ar fi o pomană. Nu, acest mecanism este special pentru ca această barieră a celor 13 ţări mai puţin performante să fie depăşită, să aibă acces la bani", a declarat Dan Nica, europarlamentar PSD. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News