Majoritatea fumătorilor încearcă să scape de acest viciu, dar numai 2 la sută reuşesc prin proprie voinţă. Care sunt cele mai eficiente abordări terapeutice ne spune prof. Cezar Macarie, de la Institutul Inimii ”C.C. Iliescu” din Bucureşti. Profesorul Macarie recunoaşte că renunţarea la fumat este dificilă, având pacienţi care, deşi s-au lăsat de nicotină după ce au trecut printr-un infarct, după doi trei ani începuseră din nou să fumeze.

Cercetătorii americani au descoperit că fumătorii sunt mai săraci şi trăiesc mai puţin decât nefumătorii. Valoarea proprietăţilor fumătorilor, fie case, fie maşini, se reduce, din cauza mirosului de tutun impregnat în zidărie, mobilă şi tapiţerie. Chiar şi animalele de companie ale dependenţilor de nicotină trăiesc mai puţin, din cauza fumatului pasiv.

În România, 33.000 de bărbaţi şi 6.000 de femei mor anual din cauza tutunului. Peste 30% dintre românii de peste 15 ani fumează. Aproape jumătate dintre bărbaţii români au acest viciu, întâlnit şi la 28% dintre persoanele de sex feminin.

Statisticile europene arată că doar 2% dintre cei care încearcă să se lase de fumat reuşesc doar cu propria voinţă.

Aproximativ 500.000 de europeni au încercat să se lase de fumat cu medicamente care acţionează asupra creierului, în primul an de la lansarea acestora în Europa. Între 16-20% dintre fumătorii care au primit terapie medicamentoasă au reuşit să stea departe de ţigări pe termen lung.

Cel mai mare procent de reuşită este la cei care fac psihoterapie combinată cu medicamente (40%).

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News