Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Ce se întâmplă cu pensiile speciale și cu pensiile militare. Raport al Băncii Mondiale despre PENSII, după semnalul dat de Comisia Europeană
foto freepik.com
Ministerul Muncii a dat publicității sinteza raportului Băncii Mondiale despre pensii, în contextul PNRR.
Ministerul Muncii a dat publicității o sinteză a raportului de analiză, evaluare a impactului și recomandări pentru reforma pensiilor special elaborate de Banca Mondială. Acest raport vine în vederea respectării angajamentelor luate în PNRR și a recomandărilor făcute de Comisia Europeană.
Iată ce arată concluzia Băncii Mondiale:
”Principalul obiectiv al proiectului de lege este eficientizarea (în sensul scăderii cheltuielilor bugetare) și eliminarea posibilităților de a abuza de sistemul de pensii de serviciu. Prevederile proiectului de lege aliniază vechimea minimă în profesiile acoperite de pensiile de serviciu la cea a sistemului general, uniformizează perioada de referință a câștigurilor pentru toate pensiile de serviciu, reduce rata de înlocuire garantată a pensiilor de serviciu civile și elimină majorarea ratei de înlocuire a vechimii suplimentare și, cel mai important, - elimină cele mai evidente oportunități de a abuza de sistem (cum ar fi vechimea asimilată în afara profesiei pentru magistrați și capacitatea de a obține pensie peste 100% din salariul net la momentul pensionării sau posibilitatea de a se pensiona cu pensie specială redusă cu o vechime de numai 4 ani în alte profesii care presupun pensii de serviciu public). Toate aceste măsuri vor reduce numărul beneficiarilor eligibili pentru pensii de serviciu și ar crește ponderea pensiilor acestora ca urmare a contribuțiile plătite, ceea ce întărește alinierea prestațiilor la principiul contributiv.
Draftul de lege pregătit de Guvern prevede recalcularea pensiilor magistraților”.
În acest context, proiectul de lege întocmit de Guvern ar urma să ducă reforma pensiilor speciale în ”direcția strategică corectă”, conform comunicării.
Se răspunde angajamentelor din PNRR astfel:
”- Noul cadru legislativ va revizui pensiile speciale și le va alinia la principiul contributivității.
- Nu se vor crea noi categorii de pensii speciale, iar categoriile actuale vor fi raționalizate.
- Pensiile speciale se calculează pe baza principiului contributivității, a vechimii în profesie și a reajustării procentului legat de veniturile obținute. Perioada minimă de cotizare este similară cu cea aplicată în fondul public de pensii.
- Protecția deciziilor Curții Constituționale se va referi numai la pensiile magistraților, nu și la alte categorii, și se va referi numai la limitele explicite din argumentele Curții.
- Nicio pensie specială nu poate depăși venitul obținut în cursul perioadei de cotizare.
- Alinierea vechimii minime in specialitate pentru pensiile de serviciu la standardele aferente sistemului public de pensii;
- Uniformizarea perioadei de referință”.
Ce se va întâmpla cu pensiile militare
Ministerul Muncii a transmis scenariul de reformă propus de Banca Mondială referitor la pensiile militare. Conform acestuia, se au în vedere următoarele patru scenarii:
”1. Menținerea actualelor prevederi legislative - Acest scenariu ia în considerare o rată de înlocuire de 65% pentru o formulă de beneficii pentru carieră pe 25 de ani, cu o reducere (sau creștere) de 1% pentru fiecare an de serviciu sub (sau peste) ținta de 25 de ani și baza de venit de 6 luni pentru calcul a pensiilor. Include, de asemenea, indexarea anuală a prestațiilor de 2,8% în 2022, 7,8% în 2023 și inflația decalată de 2 ani, după aceea, urmând regulile actuale de indexare în ipoteza că salariile în economie vor crește mai mult decât inflația, este de așteptat ca adecvarea relativă a beneficiilor să scadă. În timp ce pensia medie brută astăzi reprezintă aproximativ 77% din salariul mediu pe economie, se preconizează că acest raport va scădea la 63% până în 2030 și va scădea sub 50% până în 2037. Impactul pe termen lung al reformelor ce au vizat pensiile militare în trecut (în principal reducerea ratei de înlocuire la 65% și trecerea la indexarea în funcție de rata inflației) ar reduce rata beneficiilor pe termen lung la niveluri comparabile cu pensia generală sistem;
2. Perioada de referință de 12 luni.
Această modificare are un impact modest asupra cheltuielilor cu pensiile și asupra nivelurilor pensiilor în comparație cu scenariul de bază. Cheltuielile totale cu pensiile sunt reduse cu cel mult 2% în perioada de simulare și rămân la niveluri similare față de valoarea de referință pe toată perioada de simulare (cu cheltuielile medii pe termen lung de 0,72% PIB).
3. Rata de înlocuire de 45%. Acest scenariu presupune o modificare a formulei, astfel încât rata țintă de înlocuire să scadă la 45% pentru o carieră de 25 de ani în sistem.
Acest scenariu ar reduce semnificativ cheltuielile cu pensiile și nivelul beneficiilor. Cheltuielile cu pensiile urmează o traiectorie descendentă mai marcată după 2027, ajungând la 0,6% din PIB până în 2047 și apropiindu-se de 0,5% din PIB până în 2070 (cu cheltuielile medii pe termen lung de 0,62% din PIB). Nivelurile relative ale beneficiilor scad mai rapid în acest scenariu, raportul beneficiilor scăzând sub 60% până în 2032 și sub 40% până în 2047.
Cu toate acestea, adecvarea beneficiului va scădea substanțial, eliminând potențial economiile de cheltuieli proiectate.
Până în 2070, rata beneficiilor va converge către cea proiectată pentru sistemul general de pensii datorită ratei de indexare mai scăzute utilizate. Acest lucru poate duce la presiuni sporite de a revizui salariile militare, de a implementa măsuri ad-hoc pentru a ține evidența între salariile din economie și pensiile militare sau de a schimba regulile de indexare – oricare dintre acestea ar putea elimina economiile proiectate.
Așadar, pe termen lung, acest scenariu nu ar duce la reducerea cheltuielilor pe termen lung.
4. Perioada de referință la nivelul întregii cariere - Acest scenariu evaluează impactul prelungirii perioadei de referință pentru calcularea câștigurilor medii de la perioada curentă de 6 luni la o medie pe întreaga carieră.
Rezultatele acestei eventuale modificări ar fi similare cu rezultatele menționate pentru scenariul anterior (rata de înlocuire de 45%). Ca și în scenariul precedent, cheltuielile cu pensiile scad sub 0,6% din PIB după 2047 și sub 0,5% după 2068 (cu cheltuielile medii pe termen lung de 0,61% din PIB).
De asemenea, raportul mediu al beneficiilor urmează un model foarte asemănător ca în scenariul anterior. Raportul dintre pensia militară medie și salariul mediu pe economie scade în acest scenariu sub 60% după 2029 și ajungând la 30% până în 2060, cu prestații medii puțin mai mici spre sfârșitul perioadei.
În susținerea celor de mai sus, Banca Mondială aduce următoarele argumente:
Modificările la planul de pensii militare care au avut loc în perioada 2015-2019 sunt de așteptat să aibă un impact pe termen lung, având ca rezultat scăderea treptată a cheltuielilor cu pensiile militare ca pondere din PIB și, în timp, reducerea generozității prestației în comparație la prestaţia medie în sistemul general de pensii. În 2019, pensia medie a pensiei militare a fost de peste 3 ori mai mare decât prestația medie în sistemul general de pensii. În 2022, însă, raportul s-a redus la 2,4 ori”.
Ce urmează pentru pensiile din sectorul civil
”Spre deosebire de participanții la planul de pensii militare, lucrătorii care beneficiază de pensii de serviciu public participă la sistemul general de pensii și pot primi un supliment de la bugetul de stat.
Scenariu de reformă propus de Banca Mondială:
Impact preconizat (conform raportului BM)
1. Eliminarea imediată a tuturor pensiilor de serviciu sau eliminarea pensiilor de serviciu pentru toți cei care nu au acumulat încă vechimea care le dă dreptul la aceste pensii la o anumită dată. Aceeași regulă ar putea fi aplicată și celor care aveau doar un serviciu minim de pensie specială la o anumită dată.
Este foarte probabil ca o astfel de decizie să fie contestată în instanță, existând precedentul când o astfel de încercare a fost făcută imposibil de implementat prin deciziile Curții Constituționale.
Nu este clar dacă un alt efort similar ar putea avea succes. În plus, un număr mare de lucrători din aceste categorii sunt deja eligibili pentru pensionare.
2. Înghețarea tuturor pensiilor de serviciu. Această opțiune se referă la stoparea acumulării de beneficii suplimentare în viitor, fără a afecta drepturile deja câștigate.
Prin această abordare, s-ar menține beneficiile pentru actualii pensionari și pentru lucrătorii activi care întrunesc condițiile de pensionare. Cu toate acestea, pentru persoanele care la data respectivă nu întrunesc condițiile de pensionare, se elimină integral dreptul la pensie de serviciu.
3. Un nou plafon de referință pentru cei nou intrați în sistem. Din această perspectivă, toți lucrătorii nou intrați după o anumită dată ar fi eligibili pentru pensii mult mai mici față de cele aflate în plată, iar beneficiile pentru această abordare ar putea crea discriminare între lucrătorii aflați în situații similare. Doi lucrători în poziții identice ar putea avea dreptul la beneficii de pensie semnificativ diferite în funcție doar de data la care au fost angajați.
4. Opțiunea reformării pensiilor speciale pentru toți.
Varianta promovată de Guvern prin L4/2023
Considerându-se că eliminarea completă sau înghețarea pensiilor speciale nu este de dorit și/sau fezabilă din punct de vedere politic sau că stabilirea unei scheme de pensii diferite pentru noii intrați nu este fezabilă, atunci cea mai bună abordare ar fi reformarea pensiilor de serviciu. Pentru acest tip de reformă, este important să se acorde o atenție deosebită eforturilor anterioare de reformă și acțiunilor judecătorești, astfel încât greșelile din trecut să nu se repete”.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Citește articolele cu aceleași etichete:
banca mondiala
pensii
pensii de serviciu
pensii militare
pnrr
sistem de pensii
