Ce s-ar întâmpla dacă Rusia ar închide robinetul de gaz. Unde se află România
Autor: Irina Constantin | Publicat pe: 21 aug 2022, 23:10
WhatsApp
foto pexels
foto pexels
O analiză arată care sunt țările dependente de Rusia și în ce proporție, precum și unde se află România. 

Compania de investiţii bancare şi servicii financiare UBS a analizat expunerea ţărilor din Europa Centrală şi a Greciei la gazele naturale ruseşti şi ce s-ar întâmpla în cazul în care Moscova decide să închidă complet robinetul, notează Rador. 

Ungaria și Cehia, cele mai dependente de Rusia

Conform datelor din 2020 centralizate de UBS, Ungaria are cea mai mare dependenţă de gazele naturale importate din Rusia. Mai exact, gazul rusesc reprezintă 27% din consumul intern de energie. Ţara cu a doua cea mai mare dependenţă este Cehia, întrucât 18% din necesarul de energie este acoperit de importurile de gaze naturale ruseşti.

România, Polonia și Grecia pot înlocui gazul rusesc

În celelalte ţări analizate, expunerea este mai mică: România, Polonia şi Grecia îşi acoperă doar 7-9% din necesarul de energie din gazul rusesc. ”Prin urmare, aceste economii au o capacitate mai mare de a înlocui gazul natural rusesc”, notează analiştii UBS. Este cazul Poloniei care a încetat să mai primească gaze ruseşti în mod direct încă de la sfârşitul lunii aprilie. De altfel, Polonia şi Grecia sunt cele două ţări care au terminale plutitoare de GNL şi au primit deja gaze naturale lichefiate din SUA şi Qatar.

Dependența de hidrocarburile solide

Pe de altă parte, UBS subliniază dependenţa ridicată de hidrocarburile solide în mixul energetic al Poloniei şi Cehiei (30-40%), în special rolul cărbunelui.

Cehia şi Ungaria deţin cea mai mare pondere a energiei nucleare (16-19%), în timp ce Grecia îşi acoperă peste 50% din necesarul de energie din produse petroliere. Ţara în care sursele regenerabile de energie joacă cel mai important rol este România (19%).

În ceea ce priveşte expunerea pe sectoare, gospodăriile au cel mai mic rol în consumul de gaze naturale (în raport cu utilizarea totală) în Grecia (30%) şi cel mai mare în Ungaria (aproape 50%).

Sectorul comercial şi serviciile publice sunt, de asemenea, importante consumatoare de gaze: 20% din totalul gazelor consumate în Cehia este direcţionat spre aceste sectoare, în timp ce cea mai scăzută expunere se regăseşte în Grecia şi Polonia, în jur de 10%. Dintre industrii, produsele chimice şi petrochimice folosesc cel mai mult gaz natural ca procent din consumul total, variind de la 7% în Cehia la 28% în Grecia.

Citește și: Importurile de gaze rusești, oprite brusc în România. Intră doar gazul care tranzitează țara spre Ungaria

Un consum ridicat de gaze este înregistrat şi de sectoarele de minerit nemetalifer, alimente, băuturi şi tutun şi producţia de fier şi oţel. Potrivit UBS, industria este responsabilă pentru 23,5% din valoarea adăugată creată în cele 4 ţări din Europa Centrală şi pentru 16,5% în Grecia. Deoarece Grecia importă toate gazele naturale pe care le consumă, UBS estimează ponderea gazelor importate în mixul energetic total la 22%. Ponderea gazului rusesc în importurile totale este de aproximativ 40%, în timp ce în UE în ansamblu se ridică la 45%, iar în Germania la 65%. Prin urmare, UBS estimează că Grecia îşi acoperă aproximativ 8% din necesarul de energie cu gaz natural rusesc, aproximativ la fel ca România şi Polonia, ceea ce înseamnă că aceste ţări îl pot înlocui mai uşor.

De altfel, un studiu al FMI care încearcă să cuantifice posibilele efecte ale închiderii robinetului de către Rusia arată că efectele sunt mai mari în cazul Ungariei şi Cehiei, dar mult mai mici pentru Polonia, România şi Grecia, aceasta din urmă fiind afectată doar prin expunere indirectă, din cauza efectelor suportate de partenerii săi comerciali.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?