În ziua în care am fost la hipermarket și un tânăr care mătura în magazin cerea oamenilor un leu, am plătit - pentru aproape nimic - aproape 550 de lei. Și nu vorbesc despre nevoile unei familii cu unul-doi copii, ci de o familie alcătuită din două persoane, fără copii. Și, desigur, în situația mea sunt mulți români, motiv pentru care nu este de mirare că articolul a generat atât de mult trafic. Se naște întrebarea: Unde se duc banii? Vorbim practic despre contrastul între costurile ridicate ale cumpărăturilor și salariile mici ale angajaților din retail. 

Și de ce sunt eroi angajații de la hipermarket? Aflați la finalul articolului.

Într-un context economic marcat de inflație și creșterea continuă a prețurilor, românii resimt din plin impactul acestor factori în buzunare. O sesiune de cumpărături săptămânale pentru o familie obișnuită poate ajunge cu ușurință la 500-600 lei, o sumă semnificativă, care ridică întrebări despre unde se duc, de fapt, toți acești bani. De fapt, cumpărăturile făcute nu-ți ajung decât pentru două-trei zilem nu pentru șapte.

În paralel, angajații din retail continuă să fie plătiți cu salarii mici, care deseori abia ating pragul minim pe economie. Acest contrast puternic ne determină să ne întrebăm: cum se reflectă aceste cheltuieli asupra veniturilor celor care contribuie la funcționarea zilnică a acestor magazine?

Unul dintre principalele motive pentru care coșul de cumpărături săptămânal a devenit atât de costisitor este inflația. În ultimii ani, prețurile produselor alimentare și ale altor bunuri de bază au crescut constant. Această realitate economică se traduce într-o presiune financiară semnificativă asupra consumatorilor, care sunt nevoiți să aloce sume tot mai mari pentru a-și asigura nevoile de zi cu zi. Politica de preț a lanțurilor de retail, joacă și ea un rol esențial în stabilirea acestor costuri. 

Pe de altă parte, salariile angajaților din retail rămân scăzute. Munca în acest sector este adesea solicitantă. Implică ore lungi, efort fizic intens și interacțiuni constante cu clienții. Cu toate acestea, salariile se situează adesea în jurul salariului minim pe economie. Acest lucru lăsă mulți angajați într-o situație financiară precară, în care abia reușesc să își acopere cheltuielile de bază.

Condițiile de muncă din retail sunt, de asemenea, un aspect care nu poate fi ignorat

Angajații sunt adesea solicitați să îndeplinească multiple roluri – de la casieri, la personal de curățenie și suport pentru clienți, fără a primi o compensație suplimentară. În plus, programul de lucru variabil și orele suplimentare contribuie la o stare de oboseală constantă.

Unde se duc toți banii pe care îi cheltuim la hipermarket?

O parte semnificativă din costurile produselor acoperă cheltuielile operaționale ale lanțului de aprovizionare, de la achiziționarea produselor de la furnizori, la transportul acestora în magazine și la stocarea lor în condiții optime. Aceste costuri sunt pentru a menține rafturile aprovizionate și pentru a asigura un flux constant de produse disponibile pentru consumatori.

O altă parte semnificativă a profitului este destinată acționarilor și managementului de top, care beneficiază de bonusuri și beneficii substanțiale. Din păcate, la angajatul de rând nu prea se gândește nimeni. La omul care trebuie să zică toată ziua, de sute de ori: „Pungă doriți? Aveți card?”, nu pare că se gândește nimeni.

Această distribuție a veniturilor creează o discrepanță între costurile ridicate suportate de consumatori și salariile mici ale angajaților. În timp ce compania reușește să obțină profituri considerabile, angajații, care sunt esențiali pentru funcționarea zilnică a magazinelor, continuă să trăiască la limita subzistenței.

Angajații din hipermarketuri: Eroii neștiuți ai pandemiei

Și, în loc de concluzie, haideți să nu uităm un lucru: În timpul pandemiei de COVID-19, angajații din hipermarketuri au jucat un rol crucial în menținerea funcționării societății.

În ciuda riscurilor personale privind sănătatea, aceștia au continuat să meargă la muncă zilnic, asigurându-se că oamenii aveau acces la alimente și alte produse esențiale în momente de criză.

Ei au fost în prima linie, lucrând în condiții dificile, cu măsuri de protecție insuficiente la începutul pandemiei, și au făcut față unui volum mare de muncă în timp ce se confruntau cu incertitudinea și teama.

Acest sacrificiu și angajament au fost recunoscute pe scară largă la acea vreme, dar, din păcate, odată cu trecerea pandemiei, recunoașterea concretă prin condiții de muncă și salarizare mai bune nu a urmat întotdeauna. Eroii pandemiei și totodată eroii care ne scanează produsele merită mai mult, merită un salariu și un tratament care să reflecte adevărata valoare a muncii lor.

Cum arată, în 2024, un coș de cumpărături de 530 lei, cu mâncare care ajunge maximum două-trei zile, nu o săptămână:

VEZI ȘI: Mircea Badea, reacție după ce am scris că un angajat de la un hipermarket din București, din zona Grozăvești, cerea bani cumpărătorilor

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News