Ceea ce s-a întâmplat în ultima lună în Israel a demonstrat că SUA rămân principala super putere din regiune. Pasul în spate făcut de Washington în ultimii ani a fost interpretat geopolitic greșit. America a reușit nu doar să-l țină în frâu pe premierul Benjamin Netanyahu - conflictul dintre aripa dură israeliană reprezentată de Netanyahu și democrații americani fiind mai mult decât cunoscut - dar și să prevină un război care dădea fiori întregului mapamond, între state ale lumii musulmane și Israel.

Ultimele 30 de zile ale crizei din Orient au reconfirmat poziția de lider în regiune pentru SUA, dar și incapacitatea altor actori mondiali de a juca un rol arbitrar, în ciuda ambițiilor tot mai mari pe care China le are în acest sens, tot mai prezentă în Orientul Mijlociu.

Dacă la nivel extern democrații au jucat impecabil, acțiunile diplomatice și militare, inclusiv prin demonstrația de forță din Orient a celor două portavioane americane USS Eisenhower și USS Gerald Ford, și-au atins obiectivul de descurajare a oricăror actori statali și non-statali pentru a evita intervenția și extinderea războiului dintre Israel și gruparea teroristă Hamas, pe plan intern situația e pare ceva mai complicată.

Atât democrații cât și republicanii au condamnat atacurile Hamas din 7 octombrie săvârșite în teritoriile israeliene, susținerea dreptului Israelului la autoapărare fiind bipartizană.

Prelungirea însă a crizei și intervenția Israelului pe teritoriul Fâșiei Gaza provoacă turbulențe în cadrul bazinului electoral democrat. Tradițional, susținerea Israelului de către electoratul democrat e undeva la 60%, maximum 70%, în timp ce procentul în rândul electoratului republican e uriaș, de peste 90%.

Motiv pentru care Joe Biden e într-o postură dificilă, având nevoie de rezolvarea crizei într-un timp cât mai rapid. Orice zi care prelungește intervenția Israelului în Fâșia Gaza erodează bazinul electoral democrat în an preelectoral, demonstrațiile pro-palestiniene din SUA fiind un barometru mai mult decât reprezentativ. Fapt pentru care cu fiecare ieșire publică, Casa Albă reamintește susținerea soluției celor două state după terminarea războiului, o soluție care din punct de vedere realpolitik e azi imposibilă. Desigur, niciun lider democrat nu își permite luxul să afirme public acest lucru.

Alegerea președintelui SUA - scenariu de film american. Cazul statului Michigan e elocvent

În 2024 toate datele arată că vom avea o nouă confruntare între democratul Joe Biden și republicanul Donald Trump, fostul președinte Trump având un avans mai mult decât confortabil în cursa alegerilor primare din cadrul Partidului Republican.

Trump pleacă cu un handicap major, insurecția din 6 ianuarie 2021 de la Capitoliu și lovirea bazei democrației americane fiind ceva ce nu poate fi trecut cu vederea. 

Dar în noiembrie 2024 fiecare vot va conta. La propriu. Sistemul electoral american e complex, președintele american fiind ales nu de votul popular, ci de Colegiul Elector, fiecare din cele 50 de state având un număr diferit de electori. Astfel că bătălia se va da pe statele cu cei mai mulți electori. Același lucru s-a întâmplat și în 2016 când Hillary Clinton l-a bătut pe Donald Trump la votul popular, dar Trump a reușit să câștige state cu mai mulți electori.

Rolul decisiv îl vor avea așa-numitele state swing, care fluctuează între democrați și republicani la fiecare ciclu electoral.

Cazul statului swing Michigan e elocvent. În 2020 Joe Biden a câștigat Michigan (16 electori), un foarte important stat swing cu un avans de doar aproximativ 155.000 de voturi! 

Ca să înțelegem impactul crizei din Israel, în Michigan trăiește o importantă comunitate de musulmani americani, care tradițional votează Partidul Democrat. Pierderea fie și a câtorva mii de voturi poate duce nu doar la pierderea alegerilor în statul respectiv, dar și implicit la pierderea alegerilor prezidențiale. 

Un motiv pentru care orice zi în care prelungește destabilizarea Orientului Mijlociu și criza dintre Israel și lumea islamică are un impact direct asupra alegerilor americane din noiembrie 2024. Iar timpul nu joacă în favoarea democraților lui Joe Biden care și-au început ascensiunea pentru recucerirea Casei Albe în contextul crizei pandemice, dar riscă să piardă în 2024 bătălia din cauza crizei din Orientul Mijlociu.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News