Ce faci în caz de război. Ce trebuie să ai în casă

Principala temă abordată în şedinţa CSAT de ieri, care a fost condusă de preşedintele Klaus Iohannis, a constituit-o "grava" situaţie de securitate din regiunea Mării Negre şi implicaţiile pentru România, a informat un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.

"La doi ani de la declanşarea de către Rusia a războiului de agresiune împotriva Ucrainei, situaţia de securitate din vecinătatea estică a României continuă să fie ameninţată de atacurile Moscovei asupra oraşelor şi infrastructurii ucrainene, soldate cu numeroase victime şi pagube materiale. Pentru ţara noastră, situaţia de război din statul vecin menţine riscurile de incidente care pot afecta teritoriul şi cetăţenii României, precum şi pericolele în ceea ce priveşte siguranţa navigaţiei în Marea Neagră din cauza minelor în derivă şi a acţiunilor ostile ale Rusiei", au apreciat membrii CSAT, potrivit sursei citate.

Au fost dispuse măsuri de întărire a Forţelor Armate Române

Pe acest fond, membrii CSAT au analizat măsurile interne luate pentru protejarea integrităţii teritoriului şi a populaţiei României, precum şi acţiunile suplimentare care se impun.

"România beneficiază de sprijinul NATO şi al aliaţilor săi pentru apărarea securităţii în zona Dunării şi a ţărmului Mării Negre, prin misiuni de poliţie aeriană şi capabilităţi de apărare aeriană şi supraveghere. În acelaşi timp, sprijinul NATO trebuie însă însoţit de eforturi proprii sporite de consolidare a apărării naţionale. În acest sens, membrii Consiliului au dispus măsuri de întărire a Forţelor Armate Române, inclusiv prin asigurarea cadrului legal adecvat care să răspundă cerinţelor de apărare a României în actualul context", a transmis Administraţia Prezidenţială.

Ce trebuie să ai în casă, în caz de război

În acest context, trebuie să ştim totuşi ce-ar fi de făcut în cazul unui conflict armat. Specialiştii au întocmit o listă cu ce este bine să avem în casă, chiar dacă războiul din Ucraina nu este, momentan, foarte aproape de noi.

În caz de război, ni se recomandă să avem, în primul rând, bani puşi deoparte, provizii cu mâncare şi apă, informează Antena 3. Pe primul loc este apa, mai ales pentru cei care au deja boli diagnosticate. Aceștia trebuie să aibă pentru tratamentul lor o oarecare rezervă medicamentoasă şi, de aseamenea, alimente conservate.

În cazul unui conflict armat şi, în special, al unui bombardament, trebuie să găsim un loc sigur unde să ne putem adăposti - fie adăposturile create special în acest scop, fie o casă cu subsol rezistent, fie locuri îndepărtate de marile oraşe. În Bucureşti, există peste 4.500 de adăposturi antiatomice şi antiaeriene.

Pe site-ul IGSU, există lista adăposturilor de protecţie civilă din toate judeţele şi oraşele României. În Capitală, există aproximativ 165 de astfel de adăposturi  în Sectorul 1, alte 340 în Sectorul 2, 150 în Sectorul 3, 160 în Sectorul 4, încă 60 în Sectorul 5 şi 300 în Sectorul 6.

Alte măsuri luate în cadrul ședinței CSAT

În CSAT a fost analizat şi aprobat Raportul privind progresele înregistrate în domeniul planificării apărării, în special în ceea ce priveşte derularea programelor de înzestrare şi a demersurilor de creştere a gradului de încadrare, precum şi retenţia personalului care contribuie la implementarea ţintelor de capabilităţi asumate în cadrul procesului NATO de planificare a apărării şi reducerea deficitelor identificate de autorităţile NATO.

"La nivelul Alianţei, există o nouă abordare a planificării apărării şi, în acest sens, Raportul aprobat în reuniunea de astăzi prezintă modul în care aliaţii pot coopera pentru identificarea capabilităţilor pentru ciclul următor de planificare. Obiectivul este alinierea planificării apărării cu planificarea operaţională, cu integrarea priorităţilor naţionale, inclusiv a celor care nu sunt incluse în pachetul actual de capabilităţi. Planurile României pentru dezvoltarea capabilităţilor sunt reflectate corespunzător în Directiva de planificare a apărării 2023 şi în Programul Armata României 2040. Ambele documente sunt susţinute de un angajament politic naţional care permite României să îndeplinească cerinţele de alocare a 2,5% din PIB pentru Apărare, din care 20% pentru înzestrare", a explicat Administraţia Prezidenţială.

Membrii CSAT au evaluat şi activitatea desfăşurată în domeniul securităţii cibernetice la nivelul instituţiilor competente ale Consiliului Operativ de Securitate Cibernetică în anul 2023, precum şi principalele obiective pentru 2024.

"În contextul multiplicării ameninţărilor cibernetice, pe fondul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, dar şi al dezvoltării exponenţiale a tehnologiilor emergente, au fost analizate măsurile multidimensionale adoptate în cursul anului 2023 de către instituţiile cu atribuţii în consolidarea rezilienţei cibernetice a României. De asemenea, au fost aprobate o serie de acţiuni prioritare pe care să le aibă în atenţie Consiliul Operativ de Securitate Cibernetică, în anul 2024, menite să contribuie la dezvoltarea sistemului naţional de securitate cibernetică şi la consolidarea capabilităţilor de prevenire, descurajare, inclusiv printr-o abordare proactivă, adecvată cadrului internaţional de cooperare în domeniu", se arată în comunicat.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News