Tabletă
Desktop
Data publicării:
Ce este "scrolling-ul apocaliptic" și cum ne afectează
Termenul de doomscrolling a intrat chiar şi în dicţionare / Foto: Pexels, Wendy Wei
Zi și noapte, dăm cu degetul mare în sus şi în jos pe ecranele telefoanelor. Twitter, Instagram, Facebook sunt doar câteva dintre aplicațiile pe care petrecem ore întregi fără măcar să ne dăm seama. Scrolling-ul apocaliptic sau doomscrolling, cum este cunoscut în limba engleză, ne afectează sănătatea mintală și nu numai.
Pandemia de Covid a determinat ca milioane de oameni să ajungă să stea cu ochii în telefoane pentru a fi la curent cu ultimele ştiri, noutăţi, decizii la nivel local, situaţia din spitale, cifre, statistici şi chiar oferte de locuri de muncă online. Aşa am ajuns să facem scrolling la nesfârșit pe rețelele de socializare, magazine online, restaurante cu livrare acasă şi o mulţime de aplicaţii. Mai nou, facem asta până târziu în noapte ca să fim la curent cu ultimele informaţii despre războiul din Ucraina, despre ţintele lui Putin şi comunicările oficiale din întreaga lume. Acest obicei a căpătat denumirea de doomsurfing sau doomscrolling, ori scrolling-ul apocaliptic.
Efecte nocive asupra sănătății mintale
Fluxul constant de știri și rețelele sociale nu se termină niciodată. Este unul dintre obiceiurile nocive pe care terapeuții le aud deseori din partea cuplurilor în care unul dintre parteneri este acuzat că nu acordă atenției partenerului. Decesele cauzate de Covid, bombardamentele din ţara vecină, ratele șomajului crescute, protestele din stradă și nu numai, toate vin parcă dintr-un robinet care nu poate fi închis. Ne doare ceva? Căutăm, cu scroll, remedii pe net. Vrem să ne reînnoim garderoba? Scrollăm în magazine cu haine online. Ne este foame şi nu avem chef să gătim? Scroll în aplicaţii cu restaurante şi cafenele.
Potrivit lui Nicole Ellison care studiază comunicarea și rețelele sociale la Școala de Informații a Universității din Michigan, acest lucru reprezintă „o mare cerere de procesare cognitivă”, însă nu face nimic altceva decât să ne agraveze stresul și anxietatea pe care le resimțim deja. De ani de zile oamenii au pus sub semnul întrebării beneficiile nete ale platformelor precum Twitter și Facebook și, deși unele studii au descoperit că rețelele sociale, atunci când sunt utilizate în mod responsabil, pot avea efecte pozitive asupra sănătății mintale, pot duce, de asemenea, la anxietate și depresie. Se întâmplă, deseori, pentru că privim prea multe fotografii sau deschidem link-uri către bârfele celebrităților. Dacă, la toate acestea, mai adăugăm pandemie şi război, efectele negative se intensifică.
Mesfin Bekalu, cercetător la Centrul Lee Kum Sheung pentru Sănătate și Fericire de la Școala de Sănătate Publică TH Chan din Harvard, observă că, deși multe știri sunt proaste, „în calitate de oameni avem tendința „naturală” de a acorda mai multă atenție la știri negative.” Mai nou, doomscrolling a fost desemnat unul dintre cuvintele Merriam-Webster pe care le urmărim, iar Dictionary.com l-a numit unul dintre cuvintele sale noi pe care le-am creat din cauza coronavirusului.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Citește articolele cu aceleași etichete:
aplicatii
covid
dependenta de telefon
doomscrolling
informatii
razboi
scroll
stiri
tehnologie
telefon
