Cercetări anterioare au arătat că schimbarea dietei poate modifica compoziția microbiomului intestinal. Echipa sugerează că, dacă vă luptați să pierdeți în greutate, ați putea încuraja mai mulți microbi benefici în intestin prin schimbarea a ceea ce mâncați, se precizează pe drvasiradulescu.ro.

“Microbiomul intestinal poate ajuta sau poate cauza rezistență la pierderea în greutate și acest lucru deschide posibilitatea de a încerca să modificăm microbiomul intestinal pentru a avea un impact asupra pierderii în greutate”, a declarat autorul principal, Dr. Christian Diener, conform sursei citate.

Studiile au arătat că unele bacterii intestinale au conferit rezistență la pierderea în greutate, în timp ce altele au ajutat la pierderea în greutate. La cei care nu au slăbit, microbiomul intestinal era mai bun la descompunerea amidonului. Cu alte cuvinte, bacteriile din intestinul lor erau mai bune în a ajunge la caloriile complexe din alimente.

Cu toate acestea, la cei care au slăbit, cercetătorii au găsit mai multe dovezi ale ADN-ului microbian care permit bacteriilor să crească, să se reproducă și să asambleze pereții celulari mai repede. Acest lucru înseamnă că bacteriile au mâncat mai mult zahăr înainte ca organismul să îl poată absorbi, potrivit sursei citate.

“Înainte de acest studiu, știam că bacteriile din intestin aveau o compoziție diferită la persoanele obeze față de persoanele care nu erau obeze, dar acum am văzut că există un set diferit de gene care sunt codificate în bacteriile din intestinul nostru și care răspund, de asemenea, la intervențiile de pierdere în greutate”, a declarat Diener.

Citește și: Medicul Vasi Rădulescu, vestă bună cu privire la finalul pandemiei, ”dar vine la pachet cu un val 5 complicat în România”

Medicul Vasi Rădulescu are „vești bune și nu atât de bune” cu privire la Omicron, precizând că „ne așteaptă o perioadă foarte grea până prin martie”.

Potrivit medicului, devine clar că tulpina Omicron se impune cu rapiditate și o dislocă pe cea Delta. „Devine la fel de clar că, chiar dacă posedă 32 de mutații și asta înseamnă posibilități sporite de a evita răspunsul imun, această tulpină este mai blândă și dă mai puține cazuri grave. Al doilea enunț ne dă speranțe. Mari. O tulpină care se transmite cu rapiditate și nu e atât de puternică devine un licăr de speranță pentru topirea pandemiei. Atingerea unei imunități înalte ca număr într-un timp scurt cu daune minime, fără apariția unei alte tulpini complexe care să evite orice răspuns imun este sinonimă cu terminarea pandemiei. Dar aici intervine o problemă. Țările care au vaccinat peste 70-80% din populație au acum sute de mii de cazuri noi pe zi, firește cu Omicron. Tot ele înregistrează relativ puține decese – de unde reiese faptul evident că vaccinurile funcționează încă. Nu e momentul să dramatizăm și să ne concentrăm doar pe numărul de cazuri, pentru că cifrele devin aproape irelevante când cazurile severe sunt puține. Asta, repet, în țările care au vaccinat peste 70% din populație.

Problema uriașă care va apărea, negreșit, la noi, vine din lipsa de aderență la vaccinare. Vedem deja o creștere abruptă a cazurilor cu Omicron și ne așteptăm să trecem de 10.000 de cazuri în scurt timp. Cum nici nu testăm suficient, probabil în realitate vom avea 2-3X față de raportarea oficială. Dacă ajungem la 30.000 de cazuri pe zi, când populația e încă nevaccinată în număr mare, când e îmbătrânită și bolnavă, asta se poate traduce într-un scenariu mai negru decât valul 4. Valul 5 ne poate aduce sute de decese pe zi. Vom trece și de el, dar cu pierderi semnificative, apoi vom putea doar spera că nu vine altă tulpină”, a scris Vasi Rădulescu pe drvasiradulescu.ro.

Așadar, „avem o vestă bună privind evoluția pandemiei, dar ea vine la pachet cu un val 5 complicat pentru noi. Avem ceva speranțe că vom putea termina pandemia, dar jumătatea lui ianuarie și toată luna februarie vor arăta rău de tot”, a subliniat medicul.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News