Punerea în dezbatere publcă de către Miniasterul Administrației și Internelor a proiectului de lege privind alegerile din 2012 a născut dezbateri aprinse, atât din partea partidelor politice, cât și a populației.

Expunerea de motive şi modul cum a fost comunicat public pune accentul pe comasarea alegerilor. La prima vedere, pare singura schimbare importantă adusă de proiectul de lege; cumva surprinzător, MAI se aruncă în spaţiul public cu un proiect ce păstrează sistemul uninominal şi proporţional actual, deşi se ştie că în coaliţia de guvernare se discută de ceva vreme despre modificarea lui. Nici măcar scăderea numărului de parlamentari nu este inclusă în proiect, pentru că se păstrează normele de reprezentare actuale, scrie Ovidiu pe blogul La Coltu' Strazii.

Foarte probabil este doar un truc pentru a ocoli legea transparenţei decizionale şi a câştiga timp. MAI a pus în dezbatere acest proiect, vor trece 30 de zile şi în Parlament va intra unul cu modificări suplimentare, ce vor… “rezulta din dezbatere”. Strict în litera legii, Guvernul este acoperit: a făcut dezbatere, ba chiar a modificat proiectul în urma dezbaterii. Însă propunerea MAI miroase al naibii de tare a intenţie de a controla rezultatul alegerilor prin “mijloace specifice”.

Fin observator, Ovidiu analizează definiția fraudei așa cum este ea prevăzută în actuala lege și în proiectul pus în dezbatere de MAI și constată că în acest moment orice vot schimbat este fraudă (“concretizate prin voturi în plus…”); în noua propunere este fraudă doar atunci când este afectată atribuirea mandatelor. Trebuie deci demonstrat că cele zece voturi furate de primarul X ar fi afectat distribuţia mandatelor; dar ce te faci dacă nu ai descoperit ceilalţi zece primari care au făcut acelaşi lucru?

Al doilea lucru cel puţin suspect este definirea corpului electoral, care se face conform datelor de la Evidenţa Populaţiei la 31 octombrie 2011. Avem deja înainte de Recensământ o diferenţă de 900.000 de cetăţeni, în plus la Evidenţa Populaţiei faţă de INS. Probabil că se va dubla după centralizarea datelor de la Recensământ. Datele nu ţin cont de cetăţenii aflaţi în străinătate, în condiţiile în care pentru alegerile locale cei ce au şi reşedinţa în străinătate nu au drept de vot. Vom avea deci aproape două milioane de cetăţeni pe listele electorale, dar cu probabilitate foarte redusă de a se prezenta la vot. Corelând cu datele de la Recensământ, autorităţile vor şti destul de bine cine sunt aceşti cetăţeni-fantomă. Tentaţia de a vota şi în numele lor va fi mare.

MAI doreşte şi refacerea de la zero a Colegiilor Uninominale, fără implicarea Autorităţii Electorale sau a Parlamentului (un proces cunoscut ca gerrymandering). Legea în vigoare spune că delimitarea Colegiilor se modifică între alegeri de către Autoritatea Electorală Permanentă, dacă au apărut variaţii de cel puţin 10% în structura populaţiei . Noul proiect spune că Guvernul va decide întreaga structură de Colegii cu 90 de zile înainte de alegeri, fără să ţină cont de vechea structură şi fără a fi obligat măcar să se consulte cu AEP.

Dispar cu totul orice referiri la Registrul Electoral, la Cărţile de alegător şi la implicarea Autorităţii Electorale Permanente în gestiunea listelor electorale. Aceste instrumente, prevăzute expres în legea din 2008, sunt cele care limitează drastic frauda electorală şi măcar permit identificarea rapidă a oricăror tentative de fraudă. Guvernul nu este interesat de acest lucru. De altfel, întregul capitol dedicat Autorităţii Electorale din legea în vigoare nu este preluat în proiectul de lege şi AEP devine din actor un fel de observator la alegeri, lăsând organizarea în întregime în mâinile MAI; pare a fi una din mizele importante ale noului proiect de lege.

Articolul cu privire la “coruperea alegătorilor” are trei modificări importante, astfel că potrivit proiectului MAI nu mai este sancţionată promisiunea, alegătorul în culpă nu este sancţionat, iar pedeapsa maximă a scăzut. Ciudate opţiuni pentru un guvern care se laudă că va combate frauda electorală, conchide Ovidiu.

Citește și:

Numărul parlamentarilor crește, de la 471 la circa 484 – PROIECT

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News