Tabletă
Desktop
Data publicării:
Ce a trebuit să facă România pentru a putea stabili relații economice și diplomatice cu țările dezvoltate. Lavinia Betea: Nu s-a spus un lucru extrem de important
Prof. Lavinia Betea la Interviurile DC News
Lavinia Betea, profesor, istoric și autoare a unui volum de interviuri cu Ștefan Andrei, fost ministru de Externe în perioada comunistă, a fost invitată la DC News unde a vorbit despre economia României în perioada comunistă.
Prezentă la DC News, Lavinia Betea a subliniat că pentru a putea avea relații economice și diplomatice cu țările dezvoltate, România a fost nevoită să le plătească despăgubiri.
„Cum își amintește Ștefan Andrei de piața internațională pornind de la vizita în China. Aici este o răsturnare de situație, cum îi place presei sa spună, după vizita în China Nicolae Ceaușescu se temea de ruși și strângerea șurubului, întoarcerea la dogmă a fost mai degrabă o măsură de precauție decât un moment de inspirație după modelul chinezesc.”, a spus Val Vâlcu.
„Nu este o răsturnare de situație acea vizită din China din 1971, așa cum s-a scris nu doar de către presă, ci și de istorici, o bună parte din anii care au trecut. De ce s-a scris că este o răsturnare? Pentru că atunci au perceput oamenii, după revenirea lui Ceaușescu din China, schimbarea lui de macaz în domeniul politicii și aici este vorba nu doar de politica externă, ci și de politica internă, în ideologia comunistă aplicată presupunând o viziune structuralistă, o viziune unitară. Dacă nu știi ideologie, nu te poți atinge de aceste timpuri.
În primul rând, se consideră că baza este economia. Economia aceasta românească, așa cum fusese ea gândită, are mai multe etape. Este o prima etapă în care noi copiem modelul economic sovietic. Suntem încadrați în acea structură a CAER-ului care favorizează schimburile cu frații noștri, între ghilimele fie ziși, capul de listă și coordonatorul, dirijorul, cel care ține bagheta fiind Moscova, Uniunea Sovietică.
Să notăm că o bună parte din etapa de după cel de-al Doilea Război Mondial, noi achitam încă datorii de război sovieticilor și așa cum am aflat din stenograma din septembrie 1965, chiar și atunci noi încă mai achitam datorii. Deci, nu se punea problema unei politici economice făcute la București.
Însă politica economică a fost pregătită, economia era miza în jurul căreia se învârt celelalte lucruri. De prin '58 deja a început să antameze relații economice cu cei care aveau o reputație în domeniul noilor tehnologii, mă refer la Germania, Franța, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii.
Nu s-a spus un lucru extrem de important din care noi am fi avut mult de câștigat după '90. Ca aceste țări să aibă cu noi relații economice și după aceea relații diplomatice, le-au condiționat de plata datoriilor pe care adusesem către ei în urma naționalizării din 1948. Și a trebuit să-i despăgubim ca să putem avea relații cu ei. Aceste despăgubiri nu au intrat în discuțiile de după '90 când din nou s-a venit cu o lista de despăgubiri. I-am despăgubit până și pe cetățenii care emigraseră în țările respective, o spune Maurer, o spune Mănescu. Nu le-am dat mult, dar le-am dat.
Totul era făcut în ideea de a avea relații diplomatice, economice cu cât mai multe țări, baza fiind pusă de Gheorghiu Dej pe ideea: noi vom deveni la rândul nostru o putere industrială, sunt alții mai puțin dezvoltați decât noi, noi vom importa de la cei foarte avansați, vom implementa aici tehnologia lor, o vom disipa în mai multe unități după ce am cumpărat licențele și le vom vinde altora. Cam aceasta a fost teoria.", a spus Lavinia Betea la Interviurile DC News.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
