Internetul a fost împânzit de podcasturi în ultimii doi ani, iar acestea strâng mai multe vizualizări decât multe dintre emisiunile televizate. Ce a fost, însă, înainte de podcasturi? 

"Avem generic, suntem pe jumătate în studio. Mai e puţin şi podcastul nostru devine talkshow, ceea ce ne scade, evident, mult în ochii publicului. Decădem la statutul de mucegăiţi de televiziune"", a precizat Val Vâlcu în deschiderea emisiunii "Nod în Papură". 

"În practicile mele dau un test, axa timpului se cheamă. Pe o coală de hârtie trag o linie orizontală, la mijloc pun un X şi acolo scriu prezent. În stânga X-ului pun "trecut", în dreapta "viitor". Îi pun pe oameni să pună pe axa timpului 10 momente importante pentru ei, nu neapărat din viaţa lor, din trecut şi viitor. 

Când e vorba de studenţi, viaţa lor începe cu 2015-2020. Înainte de liceu nici nu există umanitate, nu există nimic. 2-3% mai vorbesc de istoria României, foarte rar vreunul care să scrie de dinozauri. În general, istoria e recentă, iar viitorul e la fel de scurt. Pentru simplul motiv că dacă nu ai istorie, nu ai nici viitor.

Morala este că oamenii de astăzi, care au descoperit podcastul, au impresia că nu a existat şi altceva înainte de podcast. Am vorbit cu o domnişoară zilele trecute şi i-am vorbit întâmplător despre seriale, filme, mari de tot. Nu auzise şi nu văzuse nimic din ce e reprezentativ pentru ultimii 20 de ani. Nu mai zic de ultimii 30-40 ani. Avem toţi impresia că s-a născut totul odată cu noi", a replicat sociologul Alfred Bulai. 

"Am descoperit un lucru extraordinar"

"Dau un exemplu tot din lumea filmului. Era un post TV care dădea doar filme româneşti, inclusiv dintre cele care la vremea lor nu au fost difuzate în România. Am descoperit un lucru extraordinar. Nişte filme extraordinare dinainte de a mă naşte eu sau din perioada în care eram mic, anii 1960. Eu aveam impresia că cinematografia românească s-a născut o dată cu mine. De fapt, în realitate, exista şi înainte. Şi chiar am văzut nişte filme capodopere, nu mă aşteptam să existe astfel de filme. Cumva, e bine să ne uităm şi la alte formule de organizare, de funcţionare a mediei. Nu tot ce e nou e neapărat şi bun", a mai spus Alfred Bulai. 

„Pentru o viață sănătoasă, evitați excesul de...”. Bulai: Sunt niște glume, promovarea valorilor nu se face la televizor

„Pentru sănătatea emoţională a copilului dumneavoastră, petreceţi cât mai mult timp cu el”, este unul dintre mesajele CNA.

„Petreceți cât mai mult timp cu copiii dumneavoastră – așa ne spune CNA”, a spus Val Vâlcu în deschiderea emisiunii „Nod în papură” de la DC News. „Noi nu avem obligația de a difuza astfel de aiureli. Ce înseamnă cât mai mult timp cu copiii? Practic toată ziua, zi și noapte dacă e. Eu, când eram copil, eram cel mai bucuros fie când ieșeam pe stradă cu ceilalți copii, singuri, eventual cu cheia de gât, fie când rămâneam singur acasă. Ce copil își dorește ca părintele său să petreacă cât mai mult timp cu el?”.

Ce spune Bulai despre astfel de reclame

„În primul rând arată o stângăcie a politicilor publice care se rezumă la publicitate în formă de reclame. De fapt, este o chestiune de tip social care în sine poate să țină de educația populației. Poate fi o chestie bună, dar nu în sensul în care nu mergeți la serviciu, nu faceți nimic, doar stați cu copiii.

Mai sunt reclame despre mâncatul sărat, despre excesul de zahăr. Ele nu au efecte, pentru că sunt niște glume în sensul în care politicile și promovarea unor valori nu se fac la televizor cu reclame de genul acesta. Sunt îndemnuri patriotice, îmi aduc aminte perioada comunistă când aveai flash-uri de același gen”, a adăugat sociologul Alfred Bulai.

E vorba de educație, dar nu se face la televizor

„Pentru o cultură sau o educație sănătoasă vizavi de ocupația de părinte, sigur că aici trebuie să faci educație în societate, dar nu prin reclame. Din păcate, dacă-ți aduci aminte de povestea cu vaccinarea, e aceeași debilitate mentală serioasă. Mă, nu-i convingi pe oameni să se vaccineze cu reclame ca și cum vinzi Dero, nu este același lucru.

Trebuie să cunoști prima oară fenomenul, mecanismele, apoi să vezi în funcție de factorii care duc anumite comportamente ce este de făcut. Îndemnurile astea patriotarde să pui cât mai puțină sare în mâncare sunt de o simplitate dezarmantă care pur și simplu sugerează nivelul intelectual al abordării”, a continuat Bulai.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News