Ce a făcut rău Băsescu în justiție? Alistar, CSM: El, cu mâna ministrului Macovei... Acum plătește din plin cheile justiției
Autor: Elena Didila | Publicat pe: 14 sep 2022, 11:18
WhatsApp
Foto Agerpres
Foto Agerpres
Victor Alistar, membru în CSM din partea societății civile, a vorbit la DC News despre sistemul de justiție în epoca lui Traian Băsescu.

Întrebat de către jurnalistul Val Vâlcu ”Ce a făcut rău Băsescu, dacă procurorul era în subordinea ministrului înainte de 2003?”, Victor Alistar a răspuns, în interviul acordat DCNews: ”El, cu mâna ministrului Monica Macovei, și-a luat numirile de procuror la el. În momentul în care și-a luat numirile de procuror la el, lucrurile au putut să stea altfel pentru că depășirea unor limite în cooperarea loială a dus la ce a zis cu gura lui, și anume cheile justiției, și acum plătește din plin aceste chei ale justiției. Tot în epoca lui s-a mers prin deciziile CSAT la o ingerință nepermisă a Serviciilor de Informații în justiție, ingerință care a fost stopată după venirea lui Eduard Hellvig la conducerea Serviciului Român de Informații. Noi știm și avem un raport al Inspecției Judiciare despre echipele mixte, despre protocoale, despre cum procurorii dădeau raportul cu privire la modul în care au valorificat informația transmisă de servicii și așa mai departe”.

Iată, în continuare, discuția din cadrul interviului DCNEws: 

Jurnalist Val Vâlcu: ”Până la urmă nu asta era cel mai rău, ci faptul că procurorii îi controlau și pe judecători. Acum e la putere Traian Băsescu și îi asmute pe procurori împotriva dușmanilor politici, pierde alegerile vin ceilalți, îi trimit către Traian Băsescu”.

Victor Alistar (CSM): ”Noi am avut și o hotărâre al Consiliului Suprem al Magistraturii pe un raport al Inspecției Judiciare privind modul în care au fost fezandați judecătorii prin anchete și investigații deschise în ceea ce îi privește, unde sunt foarte multe elemente factuale de nereguli, lucruri care s-au corijat substanțial. 

Jurnalist Val Vâlcu: ”De ce nu au reacționat țările europene, Uniunea Europeană, mă rog, cei preocupați de justiție? De ce nu au reacționat când Traian Băsescu a scăzut puterea CSM-ului”?

Victor Alistar (CSM): ”Pentru că exista un tip de colaborare și de parteneriat, și pentru că dacă ești prieten, e bine, dacă nu ești prieten, atunci nu e bine. Subiectivismul a funcționat și acolo”.

Vezi mai mult în video: 

Citește și:

Comisia specială pentru legile justiţiei din Parlament începe dezbaterile pe articole

Comisia parlamentară specială pentru legile justiţiei se reuneşte în şedinţă miercuri pentru dezbaterile pe articole. Şedinţa trebuia să aibă loc luni, dar preşedintele comisiei, Gabriel Andronache, a anunţat că Opoziţia a solicitat mai mult timp pentru studierea amendamentelor.

"Am decis amânarea cu două zile a începerii dezbaterilor pe articole, luând în considerare solicitarea colegilor din Opoziţie cu privire la acordarea unei perioade de timp mai îndelungate pentru a studia numărul mare de amendamente depuse la proiectele pe legi. De asemenea, Ministerul Justiţiei este de acord cu o dezbatere consolidată asupra textelor de lege în raport cu care s-au formulat observaţii", a transmis el într-un comunicat de presă, scrie Agerpres. 

Comisia este sesizată cu cele trei proiecte trimise în procedură parlamentară de către Guvern, respectiv: statutul judecătorilor şi procurorilor, organizarea judiciară, legea Consiliului Superior al Magistraturii.

De legile justiției depinde și aderarea la spaţiul Schengen

Săptămâna trecută, comisia a avut dezbateri generale pe aceste proiecte. Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a afirmat atunci că proiectele legilor justiţiei reprezintă un obiectiv în cadrul MCV, PNRR şi de care depinde aderarea la spaţiul Schengen.

"Este un proiect început în 2020, rămas ulterior nefinalizat, un lucru neterminat, şi această împrejurare era inacceptabilă pentru un guvern funcţional. De ce l-am început în 2020, în urmă cu doi ani de zile? Răspunsul este la fel de simplu; pentru că era reclamat de magistratura română, pentru că cetăţenii sunt încă nemultumiţi de justiţie şi performanţa acesteia şi, nu în ultimul rând, pentru că este un obiectiv în cadrul MCV, în cadrul PNRR şi în acelaşi timp un obiectiv de care depinde implicit şi aderarea noastră la spaţiul Schengen. Deci, avem multiple mize legate de aceste proiecte, unele ţin de aparatul propriu-zis al justiţiei şi consecinţa acesteia asupra grupurilor şi libertăţilor justiţiabililor, altele ţin de obiective politice şi economice de cea mai mare importanţă pentru interesele ţării", a precizat ministrul Justiţiei.

Procurorul general Gabriela Scutea a afirmat la dezbateri că în proiectele legilor justiţiei transmise la Parlament se regăsesc numeroase propuneri preluate de la instituţia pe care o conduce, însă sunt unele aspecte care trebuie îmbunătăţite, menţionând între acestea reducerea vechimii pentru promovarea procurorilor. Scutea a menţionat că un "câştig deosebit" al acestor legi îl reprezintă prevederile privind atribuţiile Ministerului Public, subliniind că se referă la posibilitatea procurorului general de a infirma acte ale unui procuror subordonat, care nu este şef de secţie sau şeful DNA, şeful DIICOT.

La rândul ei, procurorul-şef adjunct al DIICOT, Oana Daniela Pâţu, a apreciat că prevederea referitoare la posibilitatea delegării unui procuror la DIICOT pentru maximum şase luni nu îşi atinge obiectivele, subliniind că eliminarea acestei dispoziţii ar fi "benefică".

Şeful Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Crin Bologa, a subliniat la dezbaterile de săptămâna trecută că poliţiştii judiciari detaşaţi la DNA nu sunt subordonaţi "în niciun mod" Ministerului de Interne, ci doar procurorilor.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?