CCR discută miercuri, 18 iulie, mai multe sesizări importante.

Sesizarea UDMR şi USR

Așadar, CCR discută sesizarea UDMR şi USR privind Legea pentru modificarea şi completarea Legii 255/2010 privind exproprierea din cauză de utilitate publică. UDMR preciza, într-un comunicat de presă, că în modificarea recent adoptată s-au strecurat sintagme interpretabile 'care ar putea pune în pericol' principiul proprietăţii private. 'În forma adoptată a acestui proiect de lege (...) a fost inclus un paragraf conform căruia orice proprietate privată poate fi expropriată în vederea unor lucrări de 'regenerare urbană'. Regenerarea urbană este o expresie cu o semnificaţie largă, iar modificarea legislativă nu clarifică această expresie. Acest fapt poate duce la abuzuri în exproprierea unor proprietăţi private. Considerăm că exproprierile din cauză de utilitate publică pot fi efectuate doar pe baza unor prevederi legale clare şi concrete', afirma liderul grupului UDMR din Camera Deputaţilor, Korodi Attila.

'Avem încredere că CCR va dezbate acest subiect de urgenţă, va decide în favoarea sesizării noastre şi vom avea, astfel, posibilitatea de a corecta în Parlament această lege. Dreptul la proprietate privată nu poate fi periclitat de expresii interpretabile', transmitea Korodi Attila.

Liderul grupului UDMR din Camera Deputaţilor preciza că modificarea Legii nr. 255/2010 privind exproprierea din cauză de utilitate publică a fost adoptată ca urmare a unei colaborări PSD - PNL, iar sesizarea de neconstituţionalitate înaintată de UDMR a fost semnată şi de USR. 

Sesizarea PNL şi USR  

Potrivit ordinii de zi a plenului, judecătorii constituţionali iau în discuţie obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, obiecţie formulată de 92 de deputaţi aparţinând grupurilor parlamentare ale PNL şi USR şi unui deputat neafiliat. PNL a atacat la CCR decizia deputaţilor care au hotărât pe 9 iulie respingerea cererii de reexaminare formulată de preşedintele Klaus Iohannis asupra modificărilor la Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. Sesizarea s-a aflat pe ordinea de zi a şedinţei de marţi a Curţii, dar a fost amânată pentru ziua următoare.

Sesizarea privind Legea manualului şcolar

CCR ar putea pronunţa miercuri o decizie asupra sesizării PNL şi USR privind Legea manualului şcolar. 'Practic, ministrul Educaţiei Naţionale şi Guvernul, în loc să se ocupe de problemele care sunt în şcoli, de faptul că urmează evaluări, Bacalaureat, înscrieri, de faptul că probabil sau aproape sigur elevii nu vor avea manuale şcolare la începutul anului şcolar, să se ocupe de infrastructură şi de alte probleme ale educaţiei din România, ei se ocupă de instituţionalizarea unui monopol şi, practic, vor să ţină tot învăţământul, toată producţia de carte şcolară în mâna lor', declara deputatul PNL Florica Cherecheş, la depunerea sesizării.  

Sesizări referitoare la legea privind înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii

CCR discută, tot miercuri, sesizările preşedintelui Klaus Iohannis, a PNL, USR şi PMP la legea privind înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI). Preşedintele Klaus Iohannis susţine în sesizarea sa că legea încalcă mai multe articole din Constituţie şi cere să fie declarată neconstituţională în ansamblul său.

Preşedintele Iohannis mai arată că norma ce reglementează organizarea şi funcţionarea FSDI prin raportare exclusivă la prevederile Legii societăţilor nr. 31/1990 şi la cele ale legii criticate este lipsită de previzibilitate, fiind astfel încălcate dispoziţiile din Constituţie, întrucât exclude de la aplicare orice alte reglementări specifice pieţei de capital sau fondurilor de investiţii. Şeful statului consideră că astfel FSDI va funcţiona fără să se supună vreunei norme prudenţiale emise de Autoritatea de Supraveghere Financiară sau de alt for statal care să-i controleze soliditatea, deşi patrimoniul său va include societăţi de interes strategic. Preşedintele Iohannis mai arată că legea criticată este neclară şi sub aspectul lipsei oricăror menţiuni referitoare la monitorizarea FSDI de către orice altă autoritate, inclusiv de către Eurostat pe perioada existenţei acestuia. De asemenea, el arată că în conturarea regimului juridic al FSDI nu se regăsesc trimiteri referitoare la normele europene incidente şi obligatorii pentru desfăşurarea activităţii unui astfel de fond.  

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News