CCR, sesizare Dragnea, Tăriceanu. Răspunsul Curții Constituționale
Curtea Constituţională a României (CCR) va dezbate pe 26 septembrie sesizarea cu privire la un posibil conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Ministerul Public, formulată de preşedinţii Senatului şi Camerei Deputaţilor, Călin Popescu-Tăriceanu şi Liviu Dragnea.
Sesizarea a fost înaintată CCR de preşedinţii celor două camere ale Parlamentului pe 13 septembrie.
Conform documentului, decizia de a sesiza CCR vine ca urmare a refuzului procurorului şef al DNA de a se prezenta în faţa comisiei de anchetă a Parlamentului cu privire la alegerile prezidenţiale din 2009, de refuzul procurorului general de a lua măsuri împotriva procurorului şef al DNA cu privire la încălcarea prevederilor legale şi refuzul procurorului general de a înainta comisiei de anchetă copie de pe dosarul de urmărire penală nr.213/P/2017, legat tot de acele alegeri, înregistrat pe rolul Secţiei de Urmărire penală şi Criminalistică din cadrul Parchetului General.
Documentul mai spune, între altele, că nu există niciun motiv pentru care ancheta parlamentară trebuie să înceteze atunci când este demarată o anchetă judiciară, ele fiind proceduri cu natură juridică diferită, care se pot exercita în paralel şi nu se exclud una pe alta.
În sesizare se mai spune că printre persoanele care au fost citate în mai multe rânduri a fost şi procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, "care a refuzat să se prezinte, susţinând, pe de o parte, că este o problemă personală, iar, pe de altă parte, că procurorii nu se pot prezenta în faţa niciunui organ al statului, invocând, cu rea-credinţă, o falsă hotărâre a CSM".
[citeste si]
"În acelaşi timp, procurorul general, Augustin Lazăr, nu numai că a refuzat să ia măsuri împotriva procurorului şef al DNA, care a ignorat solicitările comisiei de anchetă, dar după ce s-a comunicat de către Biroul de Informare şi Relaţii Publice al Parchetului General de pe lângă ÎCCJ că dosarul a fost clasat, a refuzat să înainteze, la solicitarea comisiei, copii de pe actele aflate în dosarul de urmărire penală, aşa cum rezultă din adresa nr. l792/ c/ 2017 din 14 iulie 2017. Comisia de anchetă a insistat prin mai multe adrese ca procurorul general să înainteze copii de pe dosar, să ia măsuri pentru a determina procurorul şef al DNA să se prezinte la comisie şi să răspundă la întrebarea "dacă în seara alegerilor a fost sau nu în casa lui Gabriel Oprea"', menţionează preşedinţii celor două Camere.
Refuzul procurorului general, ca şi refuzul procurorului şef al DNA împiedică realizarea funcţiei de control parlamentar, respectiv îndeplinirea în acest cadru a obiectivelor anchetei parlamentare, încălcând principiul colaborării loiale dintre autorităţile publice, consideră iniţiatorii sesizării către CCR.
"Neprezentarea unui judecător sau procuror la audierile organizate în comisiile de anchetă, audieri care nu privesc activitatea jurisdicţională, şi refuzul de a se înainta acte întocmite într-un dosar de urmărire penală clasat încalcă autoritatea Parlamentului României, organ reprezentativ al poporului, şi împiedică desfăşurarea activităţii Parlamentului însuşi. În acelaşi timp, se încalcă principiul loialităţii care ar trebui să existe între instituţiile şi autorităţile într-un stat democratic", arată documentul citat de Agerpres.
[citeste si]
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News