'Decizia CCR din data de 2 noiembrie este una binevenită şi demonstrează că legea este neconstituţională, însă abordează doar nerespectarea principiului bicameralismului, nu şi celelalte 10 încălcări semnalate. Propunerea legislativă a fost modificată chiar în timpul şedinţei de plen a Camerei Deputaţilor şi ar fi permis continuarea unui număr mai mare de lucrări decât cele deja semnalate de organizaţiile de mediu. Propunerea iniţială prevedea scoaterea din arii protejate 'pentru obiective de investiţii pentru realizarea de amenajări hidroenergetice, obiectivele fiind în curs de execuţie sau demarate anterior declarării ariilor protejate la 29 iunie 2007'.

Forma adoptată de Camera Deputaţilor şi modificată în timpul plenului prevedea că 'obiectivele de investiţii pentru realizarea de amenajări hidroenergetice în curs de execuţie cu procent de realizare mai mare de 60%, la data de 1 mai 2022, sunt considerate ca fiind proiecte de interes public major şi de siguranţă şi securitate naţională, se menţionează în comunicat.

Potrivit sursei citate, organizaţiile de mediu şi specialiştii care au documentat subiectul au indicat că modificările încalcă şi dreptul european şi sunt incompatibile cu forma actuală a legii, în cadrul scrisorilor adresate Parlamentului şi Avocatului Poporului.

Astfel, legea permitea tranşarea ariilor protejate unde aceste lucrări hidroenergetice sunt realizate şi continuarea lor fără o analiză a impactului asupra mediului.

Reprezentanţii Agent Green precizează că, printre amenajările vizate de lege se află hidrocentralele Dumitra-Bumbeşti-Livezeni din Parcul Naţional Defileul Jiului, pentru care s-a obţinut anularea definitivă a autorizaţiei de construire încă din 2017.

'Recent, a fost atacată în instanţă decizia etapei de încadrare pentru continuarea proiectului până la cea mai înaltă instanţă din România, de către asociaţiile Bankwatch Romania şi Agent Green, procesul fiind în curs.

Proiectul ar urma să tragă prin ţeavă râul Jiu pe cel puţin 20 de kilometri din întreaga lungime a parcului (30 km), lăsând un debit de servitute insuficient pentru conservarea speciilor, de doar 2,7 mc/s, comparativ cu minimul necesar de 10 mc/s', explică activiştii de mediu. Un alt proiect care ar fi beneficiat de pe urma modificărilor legislative este amenajarea hidroenergetică Răstoliţa, construită pe suprafaţa a două situri Natura 2000 din judeţul Mureş, 'de asemenea atacat în instanţă la solicitarea Ecocivica'.

'Proiectul, dacă ar fi finalizat, ar afecta cel puţin 10 corpuri de apă, dintre care 8 ar fi deteriorate grav, cu un efect negativ semnificativ asupra lostriţei, specie pe cale de dispariţie şi una dintre speciile pentru care a fost declarat situl Natura 2000 Călimani-Gurghiu.

De asemenea, organizaţia Declic a obţinut anul acesta anularea acordului de mediu pentru o hidrocentrală de pe râul Bâsca Mare din judeţul Buzău, care se află într-o situaţie similară: captarea mai multor râuri prin aducţiuni care ar seca pe o porţiune semnificativă cursul de apă din cadrul sitului natura 2000 din acea zonă', notează organizaţia.

Construirea unor hidrocentrale în situri Natura 2000 trebuie să respecte prevederile legislaţiei europene detaliată în Ghidul privind cerinţele pentru producţia de energie hidroelectrică în contextul legislaţiei Uniunii Europene privind natura, al Comisiei Europene, subliniază sursa citată.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News