Data actualizării: 01.10.2019 12:35
Data publicării: 01.10.2019 10:00

CCR, motivarea dinamitează prezidențialele. Semnăturile NU pot fi verificate din cauza timpului scurt. BEC și CCR, rol pur formal

CCR Foto Agerpres

CCR, în motivarea deciziei cu privire la candidatura la prezidențiale a lui Alexandru Cumpănașu, atrage atenția asupra termenelor scurte stabilite de legiutor, care determină BEC și CCR să aibă un rol pur formal și să nu aibă timpul necesar cu privire la verificarea semnăturilor de susținere a candidaților la prezidențiale. Astfel, chiar dacă poate exista răspunderea penală, candidaturile nu pot fi respinse în baza unor supoziții ale BEC.

Mai jos, citate din motivarea CCR, în cazul Alexandru Cumpănașu

CCR semnal cu privire la răspunderea penală a persoanei care a întocmit lista de semnături pe propria răspundere

Față de dispozițiile legale citate, Curtea constată că modul de întocmire a listelor de susținători, care constituie un act public, este clar reglementat de legiuitor, iar elementele pe care acestea trebuie să le cuprindă permit verificarea și stabilirea identității alegătorilor care susțin candidatura. Cât privește semnătura, ca element obligatoriu al listelor de susținători, legiuitorul a stabilit în mod expres că se află sub incidența normelor din Codul penal care reglementează infracțiunea de fals în declarații. În acest sens, persoana care a întocmit lista trebuie să declare pe propria răspundere că datele cuprinse în lista de susținători corespund realității, atestând astfel veridicitatea semnăturilor susținătorilor, sub sancțiunea prevăzută de art.326 din Codul penal potrivit căruia "Declararea necorespunzătoare a adevărului, făcută unei persoane dintre cele prevăzute în art. 175 sau unei unităţi în care aceasta îşi desfăşoară activitatea în vederea producerii unei consecinţe juridice, pentru sine sau pentru altul, atunci când, potrivit legii ori împrejurărilor, declaraţia făcută serveşte la producerea acelei consecinţe, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă." Ca urmare, aprecierea eventualelor "vicii de fond și de formă" ale listelor de susținători, în sensul reținut în decizia Biroului Electoral Central contestată, trebuie realizată cu stricta respectare a cadrului legal de referință citat, respectiv prin verificarea listelor sub aspectul existenței tuturor elementelor prevăzute de lege.

Curtea constată că, din motivarea Deciziei nr.24/D din 24 septembrie 2019, rezultă că Biroul Electoral Central a sesizat organele de urmărire penală în legătură cu suspiciunile rezonabile cu privire la veridicitatea unui număr mare de semnături regăsite în listele de susținători, precum și cu privire la realitatea declarațiilor pe propria răspundere prin care se atestă această veridicitate. Or, câtă vreme legiuitorul a stabilit cerința semnăturii ca element al listelor de susținători sub incidența dispozițiilor din Codul penal pentru infracțiunea de fals în declarații, răsturnarea prezumției de veridicitate a acestor semnături se poate face numai prin constatarea falsului, în condițiile prevăzute de lege.

În concluzie, Curtea reține că, potrivit motivării deciziei Biroului Electoral Central contestate, respingerea înregistrării candidaturii domnului Alexandru Cumpănașu nu putea fi făcută doar pe baza unei simple aprecieri a aspectului unor semnături, care poate fi de natură a crea o suspiciune, dar nu poate proba, în absența altor verificări și elemente obiective, lipsa veridicității semnăturilor. Constatând, pentru aceste motive, legalitatea Deciziei Biroului Electoral Central nr.24/D din 24 septembrie 2019, Curtea urmează să respingă contestația astfel cum a fost formulată.

Apel către Parlament privind termenele scurte! BEC și CCR, rol pur formal

În al doilea rând, din examinarea coroborată a dispozițiilor art.27 cu cele ale art.29 alin.(1) și (2), potrivit cărora "Biroul Electoral Central verifică îndeplinirea condiţiilor de fond şi de formă prevăzute de prezenta lege pentru candidaturi, înregistrează candidaturile care îndeplinesc aceste condiţii şi respinge înregistrarea candidaturilor care nu îndeplinesc condiţiile legale", "prin decizie, în termen de cel mult 48 de ore de la depunerea acestora", precum și cu dispozițiile art.31 alin.(1) și (2), conform cărora „În cel mult 24 de ore de la expirarea termenului prevăzut la art.29 alin.(2), [...] candidaţii, partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice, alianţele electorale şi alegătorii pot contesta înregistrarea sau respingerea înregistrării candidaturilor sau a semnelor electorale, după caz. Contestaţiile se fac în scris şi se depun la Curtea Constituţională", care "soluţionează contestaţiile în termen de cel mult două zile de la înregistrare. Hotărârile sunt definitive, se comunică de îndată Biroului Electoral Central şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I", rezultă că procedura de înregistrare a candidaturilor se desfășoară cu celeritate, legea stabilind termene foarte scurte, calculate pe ore/zile. Astfel, pentru verificarea îndeplinirii condiţiilor de fond şi de formă prevăzute de lege, Biroul Electoral Central are la dispoziție un termen de maxim 48 de ore, iar pentru soluționarea contestațiilor, care se pot formula în termen de 24 de ore de la expirarea termenului de 48 de ore în care Biroul Electoral Central are obligația de a emite decizia de înregistrare sau de respingere a înregistrării candidaturii, Curtea Constituțională are un termen de 2 zile pentru a se pronunța în mod definitiv asupra cauzei.

Pornind de la aceste premise normative și având în vedere că una dintre cerințele prevăzute de lege care trebuie verificată de Biroul Electoral Central în vederea emiterii deciziei corespunzătoare este cea referitoare la lista susținătorilor, listă care trebuie să respecte anumite condiții de fond (trebuie să cuprindă data alegerilor, prenumele şi numele candidatului, precum şi prenumele şi numele, data naşterii, adresa, denumirea, seria şi numărul actului de identitate şi semnătura alegătorilor care susţin candidatura, declaraţia pe propria răspundere prin care să ateste veridicitatea semnăturilor susţinătorilor) și condiții de formă (lista se depune într-un singur exemplar original), Curtea constată că procedura de verificare, sub aspectul termenelor în care se desfășoară, nu numai că este improprie, dar transformă actul de verificare într-o formalitate care anulează scopul reglementării. Astfel, toate aspectele privite coroborat: (i) numărul nedeterminat de candidați care pot formula propunerile de candidatură în intervalul relativ scurt prevăzut de calendarul alegerilor, (ii) numărul nedeterminat de persoane care pot formula contestații, (iii) numărul minim de 200.000 de alegători care trebuie să se regăsească pe lista de susținători a fiecărui candidat, (iv) datele cu caracter personal care trebuie supuse verificării, sub sancțiunea răspunderii penale a falsului în declarații, nu fac altceva decât să demonstreze că autoritățile publice implicate în procedura de verificare a îndeplinirii condiţiilor de fond şi de formă - Biroul Electoral Central și Curtea Constituțională - îndeplinesc un rol formal, nefiind în măsură ca, în termenele fixate de lege, să realizeze un control efectiv și real cu privire la toate aspectele supuse verificării.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News