Primarul municipiului Cluj şi fost premier al României, Emil Boc, s-a arătat dezamăgit de decizia CCR în ceea ce priveşte conflictul juridic de natură constituţională între Parlament şi preşedinte. 

"Curtea Constituțională și-a depășit atribuțiile: judecă conflicte politice în loc să soluționeze conflicte juridice de natură constituțională. Spre deosebire de Curtea Constituțională din România, Tribunalul Constituțional din Germania nu se amestecă în politică și nu soluționează conflicte politice. 

Potrivit Constituției, Curtea Constituțională soluționează conflicte juridice de natură constituțională. În exercitarea acestei prerogative, potrivit jurisprudenței sale, Curtea Constituțională are următoarele obligații:

a. să verifice dacă există o situație conflictuală între două autorități publice, de natură a crea blocaje instituționale, care nu pot fi înlăturate în alt mod;
b. în ipoteza constatării existenței unei situații conflictuale între două autorități publice, să verifice dacă această rezidă, în mod direct, din textul Constituției
c. să constate că aceste condiții au caracter cumulativ și nicidecum alternativ, neîndeplinirea vreuneia dintre ele fiind, ab initio, o cauză de respingere a sesizării.", a scris Emil Boc pe Facebook. 

"Nu există conflict"

"Prin nominalizarea domnului Ludovic Orban de către Președintele României că și premier desemnat nu s-a creat un conflict juridic de natură constituțională. Nu există un conflict juridic între Parlament și Președinte. Președintele României, potrivit prerogativelor constituționale expres menționate în art 103 alin 1 din Constituție, a desemnat un CANDIDAT la funcția de prim- ministru. MAJORITATILE politice se verifică și se realizează prin vot în Parlament, nu prin declarații politice. Pe de allta parte, nu ne aflăm într-un blocaj constituțional : Parlamentul este obligat să dea un vot pozitiv sau negativ Programului și listei guvernului. Suntem într-un conflict politic determinat de boicotarea de către PSD a votului în Parlament cu privire la Guvern. Situația conflictuală poate fi înlăturată imediat prin derularea în Parlament a ședinței comune a Camerei Deputaților și Senatului cu privire la votul de încredere asupra Guvernului. Curtea și aici greșește fundamental: Parlamentul acordă sau nu votul de încredere Programului de guvernare și listei membrilor guvernului, nu premierului desemnat ( art. 103 alin 2 și 3).", a mai scris fostul premier. 

"CCR îşi depăşeşte atribuţiile"

"În concluzie, nu ne aflăm în prezența unui conflict juridic de natură constituțională. Prin decizia de azi, Curtea Constituțională își depășește atribuțiile constituționale și soluționează conflicte politice!! Este un precedent extrem de periculos atunci când " gardianul Constituției" într-un stat de drept (Curtea Constituțională) își depășește atribuțiile, încalcă Legea fundamentală și se amestecă părtinitor în jocul politic. Conflictele politice, în orice democrație, se soluționează prin mijloace politice . Până la urmă, actorii politici răspund în față electoratului pentru acțiunile sau inactiunile lor, nu persoanele numite de către actorii politici.

Spre deosebire de Curtea Constituțională din România, Tribunalul Constituțional din Germania nu se amestecă în politică și nu soluționează conflicte politice.

Potrivit Constituției Germaniei (art. 68 alin 1), se poate ajunge la alegeri anticipate în Germania dacă o moțiune de încredere solicitată de către Cancelarul Federal este respinsă de către majoritatea membrilor din Bundestag (Camera inferioară a parlamentului Germaniei). În aceste condiții, Președintele Germaniei, la propunerea Cancelarului, poate dizolvă Bundestagul și provoca alegeri anticipate.

În anul 2005, Cancelarul Schroder, care a dorit în mod explicit organizarea de alegeri anticipate în Germania, a solicitat un vot de încredere Bundestagului (conform art. 68 din Constituție) și a cerut în mod expres parlamentarilor din propriul partid să nu susțînă moțiunea de încredere pentru că această să fie respinsă și, în consecință, să se întrunească acea condiție constituțională pentru a se putea ajunge la alegeri anticipate. În consecință, moțiunea de încredere solicitată de Cancelar a fost respinsă, cu sprijinul parlamentarilor din partidul Cancelarului. Membrii Opoziției din Bundestag au atacat la Tribunalul Constituțional decizia Bundestagului de respingere a moțiunii de încredere spunând că, în mod deliberat, Cancelarul a utilizat prevederea constituțională pentru a se ajunge la alegeri anticipate, contrar spiritului și textului Constituției Germaniei. Tribunalul Constituțional din Germania a respins sesizarea Opoziției și a considerat că nu este de competență ei să judece conflictele politice . Textul Constituției, spune Tribunalul Constituțional din Germania, a fost respectat.

În România, într-o situație politică asemănătoare că problematica cu cea din Germania anului 2005, Curtea Contitutionala sfidează textul Constituției noastre, își abandonează rolul de "gardian al Constituției" și se amestecă în jocul politic intern, fapt absolut inacceptabil într-o democrație. În Germania, Tribunalul Constituțional și-a câștigat respectul societății germane prin profesionalism și echidistantă față de jocurile din spațiul politic.", a conchis Emil Boc. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News