Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
CCR a amânat decizia la sesizarea ÎCCJ privind 'Legea fugarilor' - Update
Foto: Agerpres
Curtea Constituţională a României a amânat, miercuri, dezbaterile pe sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în legătură cu 'Legea fugarilor'.
Update
CCR a amânat dezbaterile pentru data de 13 martie 2024.
Știrea inițială
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât la finalul anului 2023, după convocarea Secţiilor Unite, cu participarea a 88 de judecători, sesizarea CCR la Legea pentru modificarea şi completarea Legii 286/2009 cu privire la Codul penal.
În opinia ICCJ, printre drepturile încălcate cetăţenilor prin această lege se află cel la un proces echitabil şi cel la libertate individuală.
'Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis sesizarea Curţii Constituţionale a României pentru controlul constituţionalităţii, înainte de promulgare, în ceea ce priveşte Legea pentru modificarea şi completarea Legii 286/2009 privind Codul penal.
Sesizarea de neconstituţionalitate priveşte prevederile actului normativ indicat, în ansamblul său, Secţiile Unite spunând faptul că ar fi încălcate prevederile art. 1 alin. (5) privind principiul legalităţii, art. 21 alin. (3) din Constituţia României cu privire la dreptul la un proces echitabil coroborat cu prevederile art. 23 alin. (2) privind dreptul la libertate individuală, precum şi art. 15 alin. (1) şi (2) din Constituţie privitor la neretroactivitatea legii', conform unui comunicat al ICCJ.
Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, pe data de 29 noiembrie 2023, proiectul de lege iniţiat de Ministerul Justiţiei care spune că persoanele condamnate definitiv, care nu se prezintă în termen de 7 zile la Poliţie pentru a fi încarcerate, vor fi considerate evadate. Mai mult, acestea riscă o pedeapsă între 6 luni şi 3 ani.
'Evadarea din starea legală de reţinere sau de deţinere se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani. Când evadarea este săvârşită prin folosire de violenţe sau arme, pedeapsa este închisoarea de la 1 la 5 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi. Se consideră evadare:
a) neprezentarea nejustificată a persoanei condamnate la locul de deţinere, la expirarea perioadei în care s-a aflat legal în stare de libertate;
b) părăsirea, fără autorizare, de către persoana condamnată a locului de muncă, aflat în exteriorul locului de deţinere;
c) încălcarea de către persoana aflată în arest la domiciliu a obligaţiei de a nu părăsi imobilul ori nerespectarea de către aceasta a itinerariului sau condiţiilor de deplasare, stabilite potrivit legii
. Se consideră evadare şi fapta persoanei condamnate la pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau la pedeapsa închisorii de a nu se prezenta la organul de poliţie în vederea punerii în executare a mandatului de executare a pedepsei în termen de 7 zile de la data la care a rămas definitivă hotărârea prin care s-a dispus executarea pedepsei', conform proiectului de lege.
Pedeapsa aplicată pentru infracţiunea de evadare se adaugă la pedeapsa rămasă neexecutată la data evadării, mai stipulează actul normativ. Alina Bica, Mario Iorgulescu, Paul de România, Dragoş Săvulescu sau Cătălin Cherecheş sunt doar câteva nume de pe lista persoanelor condamnate definitiv în România, care au reuşit să plece din ţară pentru a scăpa de închisoare. Italia şi Grecia sunt ţările preferate de fugarii condamnaţi.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
