Data actualizării: 11.04.2019 15:47
Data publicării: 11.04.2019 11:58

CCR, decizie completuri speciale. Borza: Aceasta e cheia amânării

Justiție

Deputatul Remus Borza a comentat, joi, în cadrul emisiunii „Borza Analytica” de la DCNews, decizia Curții Constituţionale, prin care s-a amânat pentru 19 aprilie pronunţarea în cazul sesizării lui Florin Iordache privind un posibil conflict juridic între Parlament şi ÎCCJ pe tema completurilor specializate în corupţie.

Sesizarea a fost făcută în perioada în care preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, şi-a delegat atribuţiile lui Florin Iordache. Dezbaterile au început miercuri la CCR, când părţile implicate şi-au spus punctul de vedere. Cu această ocazie, Florin Iordache a afirmat că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a refuzat să constituie completuri specializate, aşa cum prevedea Legea 78/2000.

Borza: Decizia era previzibilă

Hotărârea privind amânarea pentru data de 19 aprilie a fost anunțată joi. Prezent în studioul DCNews, în emisiunea săptămânală „Borza Analytica", deputatul Remus Borza a făcut următoarele precizări: „Decizia era previzibilă după amânarea dată miercuri pentru joi. Patru magistrați înclină pentru admiterea sesizării, patru pentru respingere, rămânând un singur judecător nehotărât. Amânarea se poate interpreta printr-o astfel de cheie: nu s-a creat o majoritate de cinci. Fiecare tabără încearcă să aducă argumente pro sau contra pentru cel de-al nouălea judecător care va înclina balanța. Din punct de vedere juridic, deși sunt chestiuni care țin de tehnicalitate, trebuie să înțeleagă toată lumea că dispozițiile ce vizează compunerea completurilor de judecată sunt de ordine publică, încălcarea acestora fiind sancționată cu nulitatea absolută a tuturor probelor administrate și a hotărârilor pronunțate de un astfel de complet. Deci, soluția corectă pe care ar trebui să o pronunțe CCR este de a admite sesizarea lui Florin Iordache. Dar motivul real al amânării este legat mai degrabă de dosarul lui Liviu Dragnea care se află în recurs la ÎCCJ cu termen pe 15 aprilie. Judecătorii Curții Constituționale așteaptă soluționarea acestui dosar, după care se vor pronunța și ei. Și Tudorel Toader, din aceleași rațiuni, joacă alba neagra cu ordonanțele. Și judecătorii constituționali și ministrul Justiției stau după Înalta Curte în speranța că poate Liviu Dragnea va fi condamnat și trimis la ocnele de sare sau la tăiat stuf în Delta Dunării. Într-un atare scenariu, CCR ar respinge sesizarea Parlamentului privind un conflict juridic între puterea legislativă și puterea judecătorească și, evident, și Tudorică fără frică ar scăpa de ordonanțe. Ar răsufla ușurată și doamna Vasilica, care nu ar mai trebui să dea extemporal la Bruxelles și – ferească Dumnezeu – pe mandatul domniei sale Comisia Europeană să activeze Art. 7 din tratatul Uniunii împotriva României. Doar că Livache al nostru, după cum se știe, e meteo sensibil. Și la ce vreme câinească avem afară, sigur îl ia iar durerea de șale. Atât de tare, încât, de data asta, pe 15 aprilie, nu mai scapă de cuțit. Cel puțin, pentru moment, scapă de condamnare. Așa că socoteala judecătorilor de la CCR și a ministrului Justiției s-ar putea să nu se potrivească tocmai cu surpriza pe care o pregătește Liviu Dragnea de a mai amâna o dată dosarul la Curtea Supremă. Ar fi și păcat să condamni un bun creștin tocmai în săptămâna mare, așa că de pe scaune judecătorii ÎCCJ vor mai acorda un termen", a spus Remus Borza.

„În legătură cu completurile de cinci judecători de la Înalta Curte privind desemnarea aleatorie prin tragere la sorți, s-a pronunțat deja Curtea Constituțională a României, în sensul că practica ÎCCJ nu a fost legală. Avem aceeași chestiune, dar dintr-o altă perspectivă, prin raportare la dispozițiile Legii 78/2000 privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. Legea specială prevede că faptele de corupție (luare și dare de mită, trafic de influență, abuzul în serviciu) și toate infracțiunile conexe infracțiunilor de corupție se judecă în completuri specializate. Asta înseamnă altele decât cele care judecă infracțiuni de drept comun. În fiecare an, prin tragere la sorți, trebuia să se constituie la nivelul secției penale a Înaltei Curți completuri specializate pe infracțiuni de corupție. Ori, la ÎCCJ, contrar dispozițiilor legale, nu au funcționat completurile specializate. Completul de judecată care l-a condamnat pe Liviu Dragnea în primă instanță nu a fost constituit conform acestor exigențe. Asta atrage implicit nulitatea hotărârii. Asta a și urmărit Liviu Dragnea prin acest demers la CCR. Dacă Curtea Constituțională îi va admite sesizarea, consecința va fi anularea sentinței de trei ani și șase luni, pronunțate de ÎCCJ, și reluarea procesului de la zero", a explicat Remus Borza.