Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Cazul Bombonica Prodan. Parlament: Care este pragul în cazul abuzului în serviciu după decizia CCR
Autor: DCNews Team | Categorie: Politica
CCR a decis marți că este la latitudinea Parlamentului să impună un prag în cazul abuzului în serviciu, după ce a discutat excepția de neconstituționalitate a unui articol din Codul penal care reglementează infracțiunea de abuz în serviciu invocată de Bombonica Prodana, fosta soție a lui Liviu Dragnea, în dosarul angajărilor la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Teleorman, au declarat oficiali ai CCR.
Conform unor informații furnizate de surse DC News, Parlamentul va utiliza pragul folosit de ANAF, adică 100.000 de euro. Așadar, dacă prejudiciul este de 100.000 de euro, ANAF recuperează suma, dacă aceasta este mai mare, trimite cazul la Parchet.
Potrivit unor oficiali ai CCR, partea sesizării privind sintagma îndeplinește în mod defectuos atribuțiile în ceea ce privește abuzul în serviciu a fost respinsă ca inadmisibilă, deoarece Curtea s-a pronunțat, deja, în urmă cu un an pe această chestiune, când a stabilit că aceasta nu poate fi interpretată decât în sensul că îndeplinirea atribuției de serviciu se realizează prin "încălcarea legii".
Oficialii Curții au menționat că decizia este mai complexă, iar în motivare va fi explicată în amănunt decizia.
[citeste si]
CCR a admis, pe 15 iunie 2016, excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. 246 alin. 1 din Codul penal din 1969 și ale art. 297 alin. 1 din Codul penal sunt constituționale în măsura în care prin sintagma îndeplinește în mod defectuos din cuprinsul acestora se înțelege îndeplinește prin încălcarea legii.
"Curtea constată că sintagma 'îndeplinește în mod defectuos' din cuprinsul dispozițiilor 25 art.246 alin.(1) din Codul penal din 1969 și ale art.297 alin.(1) din Codul penal nu poate fi interpretată decât în sensul că îndeplinirea atribuției de serviciu se realizează prin 'încălcarea legii'. Aceasta este singura interpretare care poate determina compatibilitatea normelor penale criticate cu dispozițiile constituționale referitoare la claritatea și previzibilitatea legii", se arată în motivarea deciziei din 15 iunie 2017.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
