Cazanciuc: Justiţia trebuie apărată de tendinţele unor politicieni de a-şi construi o imagine publică
Data publicării:
Autor: DCNews Team
WhatsApp
Robert Cazanciuc
Robert Cazanciuc
Robert Cazanciuc susține în raportul privind activitatea sa în mandatul de ministru al Justiţiei, în perioada aprilie 2013 - noiembrie 2015, că Justiţia este pilonul statului de drept şi trebuie scoasă din orice joc politic, ferită de presiunile publice şi apărată de tendinţele unor politicieni de a-şi construi o imagine publică pe baza deciziilor magistraţilor

Robert Cazanciuc a publicat, într-un raport, principalele realizări din timpul mandatului său la MJ, dar şi obiectivele care, din punctul său de vedere, trebuie finalizate, documentul fiind transmis recent mai multor instituţii.

'În ultimii doi ani, 2013 - 2015, sistemul judiciar a cunoscut poate cea mai însemnată evoluţie pozitivă de după 1989, care poate fi definită de două coordonate: reforma consolidată, bazată pe buna cooperare dintre Executiv şi instituţiile din sistem, şi reforma cadrului normativ, prin intrarea în vigoare a noilor coduri (de procedură civilă, penal şi de procedură penală).

În opinia mea, cei mai relevanţi indicatori pentru evaluarea impactului reformei sistemului judiciar îi reprezintă raportul MCV şi nivelul de încredere a cetăţenilor români în justiţie.

Schimbări pozitive 

Astfel, ultimele două rapoarte MCV constată progresele României şi evoluţia pozitivă consolidată a sistemului judiciar. Este de remarcat că, pentru prima oară după 2007, Comisia Europeană a renunţat la vechile recomandări politice referitoare la statul de drept şi a apreciat susţinerea Executivului faţă de sistem, prin alocarea de multiple resurse (materiale, umane, de natură normativă), precum şi buna colaborare dintre aceşti doi factori', afirmă el în document, potrivit Agerpres.

Cazanciuc arată că la schimbările pozitive au contribuit toţi actorii sistemului şi că justiţiabilii sunt cei mai în măsură să evalueze progresele, iar ultimele date arată că încrederea cetăţenilor în justiţie a crescut. 'Carenţele din sistem sunt relevate cel mai bine în sălile de judecată, acolo unde justiţiabilii îşi caută dreptatea prin intermediul magistraţilor, avocaţilor, al tuturor celor care, zilnic, depun eforturi pentru ca justiţia să se înfăptuiască. (...) În acest context, sistemul judiciar are nevoie de infrastructură adecvată nevoilor de desfăşurare a actului de justiţie, de coerenţa cadrului normativ, precum şi de unificarea practicii, aceasta din urmă însemnând în primul rând predictibilitate pentru cetăţeni şi mediul de afaceri care susţin economia şi contribuie la bugetul public', subliniază fostul ministru.

El spune că a avut mai multe deziderate la debut de mandat: finalizarea obiectivelor asumate de România în cadrul MCV, creşterea încrederii cetăţenilor în justiţie şi eficienţa actului de justiţie; dialogul cu sistemul judiciar, cu Parlamentul şi cu societatea civilă; intrarea în vigoare a noilor coduri (penal şi de procedură penală) şi asigurarea resurselor umane şi materiale necesare aplicării lor; reaşezarea infrastructurii instanţelor şi parchetelor, acces gratuit pentru toţi cetăţenii la baza de date cu legislaţia naţională, simplificarea cadrului legislativ, măsuri pentru recuperarea prejudiciilor.

Un capitol din raport este dedicat ieşirii din subfinanţare a sistemului judiciar, Cazanciuc arătând în acest sens că bugetul iniţial în 2013 a fost de 2.301.551.000 lei, iar cel final al anului 2015 de 3.369.641.000 lei, ceea ce a reprezentat o creştere de 46,41%.

Fostul ministru menţionează că s-au alocat 682 de milioane de lei resurselor umane (reîntregirea drepturilor salariale pierdute în 2010, plata hotărârilor judecătoreşti privind acordarea de drepturi salariale, 1.300 de noi posturi de judecător, procuror, grefier, personal tehnic), 100 de milioane de euro fonduri europene (prin POCA 2014-2020, fiind prima dată când justiţia ca domeniu este eligibilă), dar şi 2.200 de staţii de lucru (tehnică de calcul achiziţionată în intervalul 2013 - 2015), 1.000 echipamente de afişaj electronic, 100 de autoturisme ( înlocuirea parcului auto vechi din perioada 1993 - 2001).

Investiții avansate în timpul mandatului lui Cazanciuc la Ministerul Justiției

Referindu-se la investiţiile avansate în timpul mandatului său, Cazanciuc aminteşte: sediile nou construite - Tribunalul Tulcea (2013), Judecătoria Fălticeni şi Palatul de Justiţie Iaşi (2014), Tribunalul Dolj şi Judecătoria Lehliu Gară (2015), locaţii noi pentru funcţionarea adecvată a instanţelor - Judecătoriile Moineşti, Cornetu, Reghin (din 2013), Tribunalul Neamţ, Tribunalul şi Judecătoria Sibiu, Judecătoriile Târgu - Neamţ (din 2014), Târgovişte, Piatra - Neamţ, Buzău (din 2015). Totodată, el aminteşte de extinderea şi reabilitarea Judecătoriilor Târgu-Bujor, Lieşti, Mediaş, Gura Humorului, Turnu Măgurele, Motru, Sighişoara, Râmnicu Sărat, Pătârlagele şi Hunedoara, dar şi a Curţii de Apel Piteşti (2013) şi a Tribunalului Cluj (2014). În acelaşi timp, fostul ministru arată că sunt în derulare investiţii la Tribunalele Sibiu (sediul istoric) şi Covasna, la Judecătoriile Ploieşti, Gherla, Beclean şi Carei, precum şi la Palatul de Justiţie Prahova, Palatul de Justiţie Neamţ, Palatul de Justiţie Satu Mare, Palatul de Justiţie Oradea.

În ceea ce priveşte investiţiile noi în bugetul 2016, el enumeră sedii noi la Judecătoriile Oraviţa, Rădăuţi, Craiova şi Vălenii de Munte, Rk sediu - Judecătoriile Calafat, Şimleul Silvaniei, Sighetu Marmaţiei, Corabia. În context, el arată că în perioada cât a deţinut funcţia a efectuat un amplu program de vizite la instanţe, parchete şi penitenciare din toate judeţele, obiectivul programului fiind acela de a identifica, în mod direct, din discuţiile cu peste 1.500 de magistraţi, nevoile sistemului judiciar.

Vizitele realizate în peste 100 de instanţe au determinat astfel, la nivelul MJ, un plus de informaţie fundamentală pentru cunoaşterea nevoilor sistemului. S-a constatat faptul că în România ultimilor 25 de ani infrastructura judiciară a fost edificată fără a urma politici de dezvoltare unitară, ceea ce a creat şi creează probleme de administrare, discrepanţe în modul de funcţionare a instanţelor şi, în unele cazuri, creşte costurile de întreţinere', se adaugă în document.

Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate, obiectiv realizate în mandatul lui Cazanciuc

Înfiinţarea Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate este un alt obiectiv realizat în mandatul lui Robert Cazanciuc, fiind una dintre cele mai solicitate instituţii, atât de către magistraţi cât şi de către opinia publică, după operaţionalizarea căreia MJ îşi va lărgi aria acţiunilor, prin participarea cu un grup de profesionişti la activitatea de recuperare a prejudiciilor provenite din săvârşirea de infracţiuni. Competenţele agenţiei sunt: facilitarea identificării şi urmărirea bunurilor provenite din infracţiuni; valorificarea, în cazurile prevăzute de lege, a bunurilor indisponibilizate în cadrul procesului penal; gestionarea sistemului informatic naţional integrat de evidenţă a creanţelor provenite din infracţiuni; iniţierea procedurilor de dare în folosinţă gratuită, către asociaţii şi fundaţii, a imobilelor intrate prin confiscare în proprietatea privată a statului, în vederea utilizării pentru obiective de natură socială, de interes public sau în raport de obiectul lor de activitate.

Alte priorităţi avute în vedere de Cazanciuc în mandatul său au vizat: măsuri pentru mediul de afaceri (reducerea şi simplificarea procedurilor pentru cauzele comerciale, dar şi încurajarea investitorilor şi a dezvoltării de noi afaceri prin simplificarea accesului la serviciile Registrului Comerţului); educaţie juridică în şcoli, pentru promovarea unei culturi juridice menite să încurajeze, de la o vârstă fragedă, respectul faţă de lege, echitatea socială şi atitudinea civică, legislaţie gratuită.

Totodată, fostul ministru a elaborat strategia de dezvoltare a sistemului penitenciar, printre demersurile făcute în acest sens fiind proiectul de îmbunătăţire a condiţiilor de detenţie în toate unităţile, prin rectificări bugetare şi suplimentarea fondurilor ANP; îmbunătăţirea condiţiilor de cazare conform standardelor Consiliului Europei faţă de deficitul cronic de aproximativ 10.000 de locuri; 2. 622 de locuri de cazare date în folosinţă, în urma efectuării lucrărilor de investiţii, reparaţii curente şi capital. 'În 2015 au fost finanţate studiile de prefezabilitate pentru construirea a două penitenciare - Berceni, judeţul Prahova, şi Caracal, judeţul Olt; 3.000 de locuri de cazare amenajate şi modernizate au fost incluse în planul de acţiune al Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar 2015 - 2020 odată cu demararea construirii a patru penitenciare până în anul 2020, se mai arată în raportul fostului ministru.

Citește și: Robert Cazanciuc: Demers către CE, pentru penitenciare

De asemenea, alte măsuri luate în timpul mandatului lui Cazanciuc sunt, potrivit documentului, iniţierea, împreună cu ministrul italian de Justiţie, a unui demers european privind finanţarea prin fonduri europene a infrastructurii penitenciarelor, ca o condiţie sine qua non pentru reuşita programelor de reintegrare socială şi respectarea drepturilor omului; îmbunătăţirea condiţiilor de muncă ale funcţionarilor publici cu statut special; achiziţionarea sistemelor şi serviciilor de blocare şi întrerupere a radiocomunicaţiilor în perimetrele unităţilor penitenciare, pentru prevenirea infracţiunilor săvârşite prin utilizarea ilegală a telefoanelor mobile; instalarea sistemelor de audiere prin videoconferinţă pentru soluţionarea cauzelor în materie civilă, penală şi a plângerilor/contestaţiilor formulate de deţinuţi.

Codex constituţional, proiect unic la nivelul Uniunii Europene

O altă realizare punctată de fostul ministru este Codex constituţional - prima colecţie a Constituţiilor statelor membre UE, traduse şi prezentate în limba română, proiect unic la nivelul Uniunii Europene, pus la dispoziţia Parlamentului, Guvernului, CSM, instanţelor şi parchetelor, dar şi a publicului larg, pentru a se putea analiza modul în care diferite principii fundamentale sunt interpretate şi aplicate în alte state.

Robert Cazanciuc arată că, printre proiectele de finalizat, se află iniţiativele propuse de sistemul judiciar de modificare fie a Codului penal, fie a Codului de procedură penală; proiectul de lege privind instituirea unui mecanism de prevenire a conflictului de interese în procedura achiziţiilor publice (constituirea, în cadrul ANI, a unui sistem informatic integrat, denumit Sistemul Prevent), proiectul de lege privind unele măsuri vizând republicarea actelor normative, (propune ca publicarea actului de normativ de amendare a actului normativ de bază să fie însoţită de republicarea, concomitent şi indiferent de întinderea amendamentelor aduse actului de bază), Tribunalul Comercial Bucureşti, accesul online la dosarele din instanţă.

De asemenea, este menţionat şi Proiectul 25 - Programul naţional de investiţii în infrastructura instanţelor din capitalele de judeţ (2015 - 2020), având ca obiective: 25 de instanţe, 15 parchete, Cartierul pentru Justiţie, investiţii de 575 de milioane de euro.

'Privesc cu optimism viitorul şi am încredere în faptul că proiecte noi, pe care le-am conceput şi lansat - Cartierul pentru Justiţie, Proiectul 25, Educaţie juridică în şcoli, Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate, Scrisoarea celor 12 miniştri de justiţie privind finanţarea sistemelor penitenciare (n.r. iniţiativă unică în UE pentru construcţia de penitenciare din fonduri structurale) şi altele asemenea lor vor fi continuate şi consolidate de cei care vor urma', precizează el la finalul documentului. 

[citeste si]

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?
pixel