Cătălin Boacnă, înscris la Şcoala Doctorală de Drept a Universităţii Bordeaux, va fi beneficiarul bursei "Ierunca-Lovinescu" pentru anul 2019 - 2020, a anunţat Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale într-un comunicat publicat, luni, pe site-ul instituţiei.

Potrivit sursei citate, la Paris, casa în care a locuit cuplul Monica Lovinescu şi Virgil Ierunca a devenit locul în care studiază tineri români înscrişi în universităţile franceze, din dorinţa testamentară a Monicăi Lovinescu, cea care, din 1947, a trăit în Franţa, fiind una dintre cele mai cunoscute voci ale postului Radio Europa Liberă. 

În cadrul ediţiei de anul acesta a concursului pentru bursa 'Ierunca-Lovinescu' au fost depuse trei dosare, înregistrate la Ambasada României la Paris, de către Irina-Elena Ioniţă, Cătălin Boacnă şi Radu-Adrian Tică.

"În urma evaluării portofoliului ştiinţific şi a proiectului de cercetare, au rezultat următoarele punctaje totale, reprezentând media punctajelor acordate de membrii Comisiei: Cătălin Boacnă: 78,66 puncte; Irina-Elena Ioniţă: 51,00 puncte; Radu-Adrian Tică: 50,66 puncte", precizează MCIN.

Proiectul hotărârii de guvern privind instituirea unei burse anuale "Ierunca-Lovinescu" în favoarea studenţilor români în Franţa, acordată de Ministerul Afacerilor Externe, face obiectul legatului cu sarcini acceptat de statul român prin HG nr. 1104/2008.

În conformitate cu sarcinile aceluiaşi legat, la data 19 mai 2015, statul român a intrat în posesia imobilului situat în Paris, strada François Pinton nr. 8, fosta locuinţă a familiei Ierunca-Lovinescu, care urmează să devină casă memorială, precum şi spaţiu de studiu şi locuinţă pentru studenţii beneficiari pe durata derulării bursei.

Înfiinţarea bursei îndeplineşte una dintre principalele dorinţe testamentare ale Monicăi Lovinescu, un reprezentant de marcă al intelectualilor români aflaţi în exil pe vremea comunismului, care a donat statului român locuinţa sa din Paris, pentru a fi pusă în serviciul comunităţii româneşti din Franţa.

Monica Lovinescu şi Virgil Ierunca sunt figuri emblematice ale dizidenţei politice româneşti organizate la Paris în anii 1947-1989, iar măsura decisă astăzi are o valoare simbolică, de recunoaştere şi reparaţie morală, înscriindu-se, totodată, în politica de recuperare şi promovare a valorilor aparţinând patrimoniului material şi imaterial al românilor din străinătate.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News