Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Cât trebuie să scoată un bucureștean din buzunar pentru tratarea, sortarea și depozitarea deșeurilor – Legea transparenței decizionale îi ajută pe cetățeni
Un bucureștean bine informat ar trebui să știe că prețul gunoiului pe care îl produce zilnic și pe care îl plătește este format din 2 componente esențiale: 1 – colectarea, încărcarea în camioane și transportul deșeurilor și 2 – tratarea, sortarea și depozitarea deșeurilor care sunt descărcate din camioanele societăților de salubrizare.
Transparența decizională este un principiu preluat în legislația românească din legislația comunitară și oferă dreptul tuturor cetățenilor să participe la luarea deciziilor și, mai mult, să fie informați cu privire la modul în care sunt cheltuiți banii lor iar, în domeniul gestionării deșeurilor, să știe exact cât plătesc pe fiecare componentă a serviciului.
Cum se întâmplă de fapt lucrurile în București?
Colectarea deșeurilor menajere se realizează în toate cele 6 sectoare ale Municipiului București în cea mai mare parte în amestec, prin intermediul operatorilor de salubritate desemnați de fiecare Primărie de sector, prin contract. Aceste tarife de colectare și transport a deșeurilor au făcut obiectul mai multor dispute, fiind subiecte de dezbatere pentru autorități și mass-media, cel puțin, în sectorul 1 al Bucureștiului, unde continuă scandalul pe această temă de cel puțin un an de zile. După operațiunea de colectare și transport, urmează partea de tratare, sortare și depozitare a deșeurilor.
Piața deșeurilor din București
În ultima perioadă, pe piața deșeurilor din București domnește haosul iar banii publici, încasați din buzunarul cetățenilor, sunt risipiți și nu se respectă reguli minime de bază în ceea ce privește trasabilitatea deșeurilor. Ca dovadă, Bucureștiul este înecat în gunoaie pe care le găsim la tot pasul, la marginea străzilor, pe câmpurile virane, în apropierea coșurilor de gunoi încărcate peste limită, în parcuri și chiar în lacuri.
Dincolo de prețurile practicate de societățile de salubrizare, care încasează de la primării pentru contravaloarea serviciului de încărcare în camioane și transport al deșeurilor, avem o paletă destul de largă pe care bucureșteanul o plătește după acest segment de încărcare și transport, respectiv segmentul de tratare, sortare, depozitare, care, conform legii transparenței decizionale, trebuie sa fie aduse la cunoștința bucureștenilor, mai ales că aceste tarife au o variație extrem de mare de la simplu la aproape dublu.
Unde mai ajung gunoaiele produse de bucureșteni și la ce prețuri?
O mare parte din deșeurile produse în Municipiul București ajung la stația de sortare care aparține Rom Waste, la un tarif de 243 lei/tonă pentru fracția umedă din deșeurile municipale amestecate, la un tarif de 397 lei/tonă pentru deșeurile reciclabile colectate selectiv sau 251 lei/tonă pentru deșeurile municipale amestecate, fracția uscată.
O parte din deșeuri ajung la 3R Green la un tarif de 269 lei/tonă, tarif de sortare a deșeurilor municipale amestecate din colectări efectuate separat, respectiv la 399 lei/tonă, tarif de sortare a deșeurilor municipale amestecate din colectări efectuate separat.
O altă parte din deșeurile Bucureștiului ajung la depozitul Vitalia din Prahova la tariful de 240 lei/tona + costurile de transport separat, implicând transportul deșeurilor în tiruri de marfă neadecvate pentru transportul deșeurilor, mai ales pentru deșeuri municipale în amestec din care se scurg zemuri toxice pe raza mai multor unități administrativ-teritoriale.
De asemenea, o altă parte din deșeurile municipale produse de bucureșteni ajung în continuare la Ulmeni, Călărași, la societățile Utiltrailer și Cassano Metal la tariful de 230 lei/tonă+costurile de transport separat, transportul deșeurilor fiind efectuat tot în tiruri de marfă neadecvate pentru transportul deșeurilor, din care se scurg zemuri toxice pe tot traseul.
O mare parte din deșeurile produse pe raza administrativă a Municipiului București ajung la depozitul Vidra al Eco Sud la tariful de 200,63 lei/tonă pentru depozitare și la tariful de 186,72 lei/tonă pentru sortarea deșeurilor.
Legea transparenței dă dreptul cetățenilor din București să primească explicații clare pentru practicarea acestor tarife atât de diferite între ele și mai ales motivul pentru care se practică această diferențiere. Răspunsurile, așa cum prevede legea, trebuie să vină de la primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, în responsabilitatea căruia revine acest important serviciu public.
Dar care este totuși explicația pentru faptul că o mare parte din deșeuri ajung pe câmpuri, pe șoseaua de centură și îngroapă orașul în gunoaie iar banii sunt decontați, culmea, de la primăriile de sector?
Răspunsul ferm al specialiștilor este nerespectarea trasabilității deșeurilor de la generator până la ultima verigă de pe lanțul sortării, tratării și depozitării deșeurilor. Comunitatea Europeană utilizează un principiu al respectării trasabilității prin responsabilizarea primului prestator din lanțul de salubrizare, cel care încarcă deșeurile și până la ultimul prestator din acest lanț, cel care asigură tratarea și depozitarea finală, care trebuie să emită un certificat final prin care să se arate transparența trasabilității fiecărui kilogram de deșeuri de la generator până la prestatorul final.
De asemenea, țările Comunității Europene beneficiază de decizii ferme ale administrațiilor publice locale care indică cu exactitate tot lanțul de colectare, transport, tratare, sortare, depozitare și astfel nu mai pot interveni derapaje și aruncarea gunoaielor în locuri interzise.
La noi în țară, sau cel puțin în București, societățile care încasează banii de la primării pentru tratarea, sortarea și depozitarea deșeurilor aleg varianta cea mai convenabilă, să încaseze tariful cel mai mare și să plătească cât mai puțin pentru prestația pe care urmează să o efectueze. Astfel, din deșeurile care ajung la aceste societăți, o cantitate de maxim 7% este sortată și obțin din ea materiale reciclabile.
Refuz de sortare
Restul de 93% reprezintă un refuz de sortare care conține fracție umedă încărcată cu levigat și substanțe toxice, de care urmează să scape la un cost cât mai mic. Astfel, acest refuz de sortare se încarcă în camioane de marfă care sunt mijloace de transport neadecvante pentru acest tip de deșeu, care încep să alerge prin țară spre diverse locuri de descărcare, cât mai ieftine posibil. Pentru a ajunge la un profit considerabil, o parte din aceste camioane, sunt dirijate la descărcare în locuri nepermise și ilegale, adică pe câmpuri, pe terenuri virane, pe liniile de centură, în apropierea râurilor și lacurilor și în locuri cât mai ascunse de ochii autorităților și ai presei.
Site-urile de știri și canalele de televiziune transmit zilnic descoperirea de noi locuri de îngropare și depozitare ilegală a deșeurilor iar într-un comunicat pe această temă, Ministrul mediului a anunțat că a identificat 360 de gropi ilegale de gunoi în jurul Bucureștiului.
Un alt aspect semnificativ este că acela că acest sistem, de aruncare a deșeurilor pe câmpuri sau de îngropare a lor în sol, permite apariția fraudelor la fondul de mediu privind plata taxei de depozitare de 80 lei pe tonă.
Frauda și evaziunea fiscală
Frauda și evaziunea fiscală apar și în cazul societăților care ar trebui să se ocupe de reciclarea deșeurilor dar care, în realitate, emit documente si raportări false. Recent, polițiștii Direcției de Investigare a Criminalității Economice, sub coordonarea procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Ilfov, au efectuat percheziții domiciliare, în municipiul București și județele Călărași, Dolj, Ilfov, Olt, Prahova și Timiș în care au fost vizate persoane și firme suspectate că ar fi consemnat – în fals – realizarea unor activități de colectare și reciclare a peste 38.000 tone de deșeuri de ambalaje, prejudiciul estimat fiind de 24.707.941 de lei.
Cercetările se desfășoară într-un dosar penal deschis pentru săvârșirea infracțiunilor de evaziune fiscală, înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals și spălare a banilor, după cum se arată în comunicatul Poliției Române.
”Din cercetări a reieșit că, în perioada 2019-2020, prin intermediul unor societăți comerciale coordonate direct sau prin interpuși, patru persoane ar fi furnizat unor organizații care implementează obligațiile privind răspunderea extinsă a producătorului, documente justificative în care ar fi consemnat în fals că ar fi realizat activități de colectare și reciclare a peste 38 de milioane de kilograme de deșeuri de ambalaje (PET, sticlă, carton), prejudiciul estimat fiind de 24.707.941 de lei”, au transmis reprezentanții Poliției.
Comunicatul Poliției Române
”În scopul creării aparenței cu privire la desfășurarea activității de colectare și reciclare a deșeurilor de ambalaje prin intermediul societăților comerciale coordonate de cele 4 persoane bănuite, ar fi fost înregistrate în evidența contabilă a altor două societăți comerciale achiziții fictive pentru 12.951.000 kg. de sort agregat de sticlă, ce ar fi rezultat în urma prelucrării deșeurilor de ambalaje din sticlă, valoarea acestor cheltuieli fictive influențând cuantumul obligațiilor fiscale datorate bugetului de stat de cele două societăți”, se arată în comunicatul Poliției Române.
”Au fost efectuate activități de ridicare de înscrisuri de la 15 societăți comerciale și instituții publice, într-un dosar penal de evaziune fiscală, înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals și spălare a banilor de către persoane implicate în operațiuni fictive de reciclare a deșeurilor de ambalaje, cu impact negativ atât asupra mediului înconjurător, cât și asupra bugetului de stat, respectiv Fondului pentru mediu”, arată anchetatorii.
Toate acestea se întâmplă din cauza faptului că administrațiile publice locale, inclusiv cea a Municipiului București, lasă portițe deschise pentru prestatorii acestui segment de salubrizare și nu doresc stabilirea unei trasabilități exacte a deșeurilor, deși legea îi obligă să ia măsuri concrete pe acest palier, așa cum au făcut țările civilizate ale Comunității Europene, unde nu există și sunt de neconceput fenomenele care se petrec în Capitala României.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
