Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Cât ne costă estimările greșite ale organismelor financiare internaționale și cine plătește factura?
Întălnirea premierului Mihai Tudose cu reprezentanții Băncii Mondiale
Premierul Mihai Tudose a declarat, într-o intervenție televizată, că i-a atenţionat pe reprezentanţii organismelor financiare internaționale, cu care s-a întâlnit în cursul zilei de marți, că ultimele previziuni la adresa României au fost eronate, iar dacă şi cea de-a treia va fi greşită, nu va mai exista interacţiune cu aceştia. O analiză pe acest subiect scoate în evidență prejudiciile imense aduse economiei, care vor fi plătite de contribuabilul român. În acest context se ridică o întrebare simplă: dacă pentru prejudicii mult mai mici din banii publici cei vinovați plătesc din greu, din buzunar, cu funcția sau chiar cu libertatea, cum ar trebui tratate estimările eronate care afectează economia unei țări?
FMI, prognoze greșite an de an
Într-un studiu publicat în 2013, Fondul Monetar Internațional (FMI) avertiza economiile din Europa de Est că vor înregistra o creștere economică echivalentă cu jumătate din nivelul din 2008, înainte de izbucnirea crizei economice. România era prezentată într-o listă neagră a țărilor care, în viziunea FMI, urmau să aibă cel mai accentuat declin al potențialului de creștere economică. Pentru 2013, FMI estima un avans de numai 2%, urmat de o creștere de 2,2% în 2014, dar cu o medie agregată de 2% creștere economică în intervalul 2013-2017. În realitate creșterea economică a României a fost de 3,5% în 2013, 2,9% în 2014, 3,7% în 2015, 4,8% în 2016 și 5,8% în prima parte a lui 2017. În trei ani consecutivi, România a fost campionul Uniunii Europene la creștere economică!
Erori repetate în estimarea deficitului
Estimările au fost la fel de eronate și în cazul deficitului bugetar. Comisia Europeană (CE) prognoza în 2013 un deficit de 2,4%, iar rezultatul real a fost de 2,1%. În anii următori abaterea a fost chiar mai mare: în 2014, CE estima 2% deficit bugetar, care în mod real a fost de doar 0,8%, iar în 2015, prognoza a fost 2,8% deficit, iar rezultatul final tot de 0,8%. La începutul lui 2017, analiștii de la Bruxelles au indicat pentru România un deficit de 3,6% - iar, deocamdată, în primele opt luni, deficitul real a fost 0,77%.
[citeste si]
Toate organismele și-au revizuit estimările pentru 2017
De la începutul anului, mai toate organismele financiare internaționale au făcut estimări pe care ulterior și le-au revizuit în sens pozitiv în ceea ce privește creșterea economică din România. Toate au dat estimări cu mult sub ținta de 5,2% anunțată de Guvernul PSD+ALDE. FMI a estimat inițial 3,8%, iar apoi a revizuit la 4,2%. Banca Mondială a plecat cu o prognoză de 3,7%, pe care a revizuit-o după câteva luni la 4,4%. Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare prognoza la început de an 3,6%, iar mai târziu 4%. Comisia Europeană pleca cu o cifră mai optimistă de 3,9% pe care a revizuit-o ulterior la 4,4%. Agenția Fitch a fost chiar mai optimistă: 4,8% la început și 5,1% ulterior. Erste Bank a estimat inițial 4,3% și a revizuit la 5,1%, iar Banca Transilvania a plecat cu 4,1% și a revenit cu 4,5%. Realitatea economică din primul semestru a indicat o creștere economică de 5,8%, deci mai mult cu peste orice estimare, fiind practic imposibil ca rezultatul final să fie sub ținta de 5,2% din programul de guvernare. Dimpotrivă, toate evoluțiile din ultimele două luni indică o depășire substanțială a obiectivului inițial, ceea ce, din perspectivă statistică, e la fel de grav, pentru că o eroare rămâne eroare, indiferent dacă e cu plus sau minus.
Prejudicii asupra economiei naționale
În plan economic însă, diferența între plus și minus este uriașă. O estimare pesimistă îndeamnă la reținere, deci mai puține angajări, investiții mai mici, iar de cealaltă parte dobânzi mai mari pentru împrumuturile de țară. Dacă însă prognoza e optimistă, investitorii sunt încurajați, cresc bugetele de dezvoltare, se fac angajări, iar România se poate împrumuta la un cost mai mic. Așadar, erorile estimărilor mult prea pesimiste nu sunt doar niște greșeli nevinovate. Nervozitatea premierului Tudose în ce privește cifrele indicate de FMI și alte organisme similare este justificată, chiar dacă e rostită cu multă aroganță. Când tragem linia, vedem că astfel de estimări ne costă mult, iar prejudiciul îl plătim noi toți, cei care contribuim lună de lună la bugetul de stat. Se ridică o întrebare simplă: dacă pentru prejudicii mult mai mici din banii publici cei vinovați plătesc din greu, din buzunar, cu funcția sau chiar cu libertatea, cum ar trebui tratate estimările eronate care afectează economia unei țări? Până acum, experții și analiștii de la FMI, BERD, CE și toate celelalte organismele care au greșit constant în defavoarea României nu plătit nimic, nici măcar nu și-au prezentat scuzele de onoare când realitatea economică i-a contrazis total. Factura însă a fost mereu plătită de contribuabilul român.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Citește articolele cu aceleași etichete:
berd
ce
deficit
erori
estimari gresite
factura
fmi
mihai tudose
organisme intrnationale
prejudicii economie
