Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Cât mai avem apă? Ne întoarcem la practica bunicilor, de a strânge apa de ploaie în butoaie pentru a uda grădina? Director din ANM, despre aerul tropical și urmăririle lui în România
pixabay
Când ne vom gândi la soluții reale de stocare a apei? Ne vom întoarce la practica bunicilor?
Directorul executiv al Administrației Naționale de Meteorologie, Florinela Georgescu, a fost întrebată de către jurnalistul Val Vâlcu despre soluțiile pe termen lung pentru a avea apă, dacă se păstrează tendința din ultimul timp. Observăm că, tot mai des, avem episoade prelungite de caniculă și fără ploi. În acest context, Florinela Georgescu a fost întrebată despre posibilitatea de a capta apa din zăpadă și ploaie. ”Vedem țări care gestionează această resursă, stochează apa” a subliniat Val Vâlcu.
”Sigur că ar putea fi o soluție, stocarea apei, și că specialiști în domeniu o evaluează. Există această tendință de a avea episoade scurte cu precipitații care pot fi abundente, uneori chiar foarte abundente, dar pe arii restrânse. Dacă facem media, există perioade din an cu cantități mari de precipitații, dar care nu sunt uniform distribuite nici în spațiu, nici în timp. Atunci, o soluție ar putea fi găsirea unor posibilități de stocare a apei din ploaie. Tendința generală este de a avea, pe durata sezonului cald, genul acesta de ploi, de averse, care să acumuleze cantități mai mari decât în anii trecuți, tocmai ca o consecință a tipului de circulație a aerului, unul tropical care conține multă umezeală, dar una care trebuie să îndeplinească anumite condiții pentru a se concretiza în ploaie. Când se creează aceste condiții, se pot acumula cantități importante de apă. Inclusiv în București, în ultimele episoade de ploaie, au fost cartiere care au adunat, pe interval foarte scurt, chiar în jumătate de oră, cantități de peste 20 l/mp” a spus Florinela Georgescu, la DCNews.
Jurnalistul Val Vâlcu a remarcat că, din păcate, această apă este ”stocată” în pivnițe, ceea ce nu este de dorit, nefiind un sistem de gestionare, amintind cum inclusiv bunicii aveau un sistem propriu de ”stocare” a apei, dirijând apa de ploaie care cădea de pe casă pe un burlan care curgea într-un butoi și cu acea apă udau grădina. ”Probabil că experiența ne va face să ne reamintim acele practici” este de părere directorul din ANM.
Inclusiv ambasadorul Israelului în România, E.S. Reuven Azar, a vorbit despre acest aspect.
”România a crezut că abundă în apă și, într-o mare măsură, încă mai abundă, pentru că cantitățile de apă pe care le aveți, mai ales în nordul țării, sunt foarte abundente. Dar în sud… este o problemă. Și este o problemă singulară pe care o aveți în tot sudul continentului european: Spania, Italia și statele balcanice.
Soluția convențională la care se gândesc oameni este aducerea apei din Nord în Sud. Dar ghiciți ce? Uniunea Europeană nu este de acord cu asta. Și nu a fost de acord să finanțeze proiecte pentru a aduce apă din Nord în Sud. (...)
Așadar, există un proiect pilot în Buzău, condus de primarul Constantin Toma. Acesta a obținut acordul guvernului pentru a primi 10 milioane de metri cubi de apă uzată în vederea purificării. El a obținut finanțare de la Uniunea Europeană pentru a realiza un studiu de fezabilitate. Citește mai multe informații aici: Soluție israeliană pentru deșertificarea solului în România. Ambasadorul care a luptat pentru proiect: UE e dispusă să finanțeze cu miliarde
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
