Cât costă gardul care va fi construit la granița Finlandei cu Rusia. Suma este impresionantă
Data actualizării:
Data publicării:
Autor: Elena Didila
WhatsApp
Sursa foto Agerpres
Sursa foto Agerpres
Poliţiştii de frontieră finlandezi au prezentat vineri un plan detaliat privind construcţia unui gard pentru întărirea securităţii la frontiera ţării lor cu Rusia, aflată sub tensiune după invazia din Ucraina.

Este vorba despre un gard înalt de trei metri prevăzut cu sârmă ghimpată în partea superioară care urmează să fie construit într-o zonă care acoperă 200 km şi va costa în total 380 milioane de euro, scrie Agerpres.

Zonele în mod special sensibile vor fi echipate cu camere cu vedere nocturnă, sisteme de iluminat şi portavoci, a explicat în cadrul unei conferinţe de presă şeful proiectului din cadrul poliţiei de frontieră, Ismo Kurki.

Construcţia, împărţită în trei faze, va începe în martie 2023 prin instalarea unei bariere pilot pe trei kilometri la punctul de trecere a frontierei de la Imatra.

În funcţie de rezultatele acestei faze, a doua etapă vizează construcţia până la sfârşitul lui 2023 a încă 70 km suplimentari de gard în zonele din jurul punctelor de trecere a frontierei.

Guvernul a alocat deja în bugetul său o anvelopă suplimentară de 6 milioane de euro pentru faza pilot şi 139 de milioane pentru a doua.

Ultima fază a proiectului urmează să se încheie în 2025 sau în 2026, a declarat generalul de brigadă Jari Tolppanen. "Este cel mai mare proiect realizat vreodată de poliţia de frontieră", le-a spus el jurnaliştilor.

Temându-se ca Moscova să nu utilizeze migranţi pentru a exercita o presiune politică, Finlanda, candidată la NATO, şi-a revizuit în luna iulie legea privind poliţia de frontieră pentru a facilita construcţia unor bariere mai solide.

Deşi frontiera între Finlanda şi Rusia a "funcţionat bine" în trecut, războiul din Ucraina a schimbat situaţia de securitate "în mod fundamental".

"În această situaţie, avem toate motivele să ne reconsiderăm dispozitivul", a declarat Tolppanen pentru AFP.

Frontierele finlandeze sunt în prezent securizate în principal cu bariere uşoare de lemn, concepute în special pentru a împiedica vitele să se deplaseze.

Noile amendamente permit închiderea punctelor de trecere a frontierei şi reunirea solicitanţilor de azil în puncte specifice în caz de tentativă de intrare pe scară mare în Finlanda.

Din punctul de vedere al lui Jari Tolppanen, asta înseamnă că "într-o situaţie extremă", poliţiştii de frontieră "vor fi însărcinaţi să împiedice intrarea în Finlanda", o misiune "nouă".

Potrivit lui, gardul de la frontieră va fi "indispensabil" pentru a opri intrările ilegale la scară mare de pe teritoriul rus.

În septembrie, ruşii au plecat în număr mare în Finlanda după anunţul preşedintelui Vladimir Putin privind mobilizarea rezerviştilor pentru a lupta în Ucraina.

Helsinki a limitat apoi considerabil accesul cetăţenilor ruşi pe teritoriul său, notează AFP.

Citește și:

Azi, în lume. Știrile zilei de 18 noiembrie

Ungaria a refuzat să sprijine noul plan UE privind acordarea de ajutor pentru Ucraina

Ungaria nu sprijină planul UE privind acordarea unui nou pachet de ajutor financiar pentru Ucraina, în actuala lui versiune, a declarat primul ministru ungar, Viktor Orban. Vorbind la o conferinţă organizată la Budapesta, Orban a arătat că sprijină poporul ucrainean, dar nu vrea să pună "interesele ucrainene mai sus de interesele propriei ţări"., scrie Rador, citând Interfax.

Orban a remarcat că suma ajutorului trebuie distribuită "just şi proporţional", între ţările membre UE. După cum a afirmat primul ministru ungar, Ugaria este gata să-i acorde Ucrainei din bugetul său 60-70 de miliarde de forinţi (aproximativ 14 milioane de euro). Acordarea unei asemenea sume, a declarat Orban, "nu va afecta fundamental intersele naţionale ale Ungariei".

Săptămâna trecută UE a anunţat că intenţionează să acorde Ucrainei anul viitor 18 miliarde de euro, sub forma unor tranşe distribuite egal în timp.

Igor Dodon a fost eliberat din arestul la domiciliu, dar a fost plasat sub control judiciar

Fostul preşedinte al Republicii Moldova, Igor Dodon a fost eliberat din arestul la domiciliu, dar a fost plasat sub control judiciar şi nu are voie să părăsească ţara. Decizia de astăzi a Curţii Supreme de Justiţie de la Chişinău se va aplica începând de duminică. Dodon, un cunoscut politician de orientare pro rusă, este acuzat de corupţie şi de faptul că şi-a finanţat partidul pe care l-a fondat din bani nedeclaraţi, fapte petrecute în perioada în care era preşedinte. El a fost reţinut de procurorii anticorupţie pe 24 mai, fiind plasat de atunci în arest la domiciliu. Radio Chişinău notează că Igor Dodon este primul preşedinte al Republicii Moldova care este acuzat de infracţiuni comise în perioada mandatului, scrie Rador.

Citește mai mult AICI.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?
pixel