Care este diferenţa dintre Netflix şi Google sau Facebook. Psihologul Gigerenzer: Omul, "o marfă" vândută celor care plătesc
Autor: Florin Răvdan | Publicat pe: 11 oct 2022, 11:12
WhatsApp
Fotografie de la cottonbro, Pexels
Fotografie de la cottonbro, Pexels
Care este diferenţa între Netflix şi Facebook sau Google? De ce omul a devenit "o marfă" vândută celor care plătesc? 

Despre aceste lucruri a vorbit psihologul german Gerd Gigerenzer, profesor emeritus de paihologie si fost director al institutului May Plank. în emisiunea Outlook, de la DC NEWS TV. 

"Tema sistemului de credite sociale atinge domeniul dvs. de cercetare: deciziile. Se presupune că acest sistem de evaluare permanentă ne va influența considerabil în efortul nostru de a lua decizii. Cât de liber mai este omul? Sau ar trebui redefinite libertatea și capacitatea de a lua decizii individuale, în așa fel încât ele să devină compatibile cu un asemenea sistem? Cum ați mai vorbi despre decizii într-o societate a cărei stare de fericire ar depinde de sistemul creditelor sociale?", a întrebat Radu Golban. 

Iată ce a răspuns psihologul german Gerd Gigerenzer. 

"Istoric vorbind, noi ieșim, chiar și în Occident, dintr-o perioadă în care alții decideau în numele nostru. Fenomenul poartă numele de paternalism. Instanțele care decideau erau biserica, statul, seniorul feudal sau marele industriaș. Iar Luminile au însemnat o nouă viziune: un îndemn de a ieși din această perioadă, de a ne atribui nouă înșine mai multă putere, în așa fel încât să decidem în cunoștință de cauză asupra vieții noastre, să avem curajul de a fi diferiți sau de a fi de altă părere decât prietenii noștri. Kant a vorbit foarte clar despre aceste lucruri în minunatul lui eseu dedicat Luminilor. Acest sistem de credite sociale mi se pare un pas înapoi. Și nu într-acolo unde voiam să ajungem. Un pas înapoi, care împuternicește din nou pe cineva să decidă ce e mai bine pentru noi și care ne obligă să respectăm deciziile luate și să acceptăm că opiniile deviante vor fi eliminate", a explicat acesta.

"Marile companii de tehnologie ne controlează valorile"

"Cu alte cuvinte, e vorba de o nouă tutelare, care se insinuează și câștigă teren – pe deo parte, prin digitalizare și, pe de altă parte, prin faptul că ne-am obișnuit să-i evaluăm pe ceilalți. Probabil că este în creștere și disponibilitatea noastră de a ne lăsa evaluați. E vorba deci despre un proces insidios, care deschide calea spre un sistem de tutelare instituționalizată și generalizată?", a intervenit moderatorul.

"Da. Iar tutelarea nu e doar apanajul statului (ca în China), ci și al marilor companii de tehnologie, care ne controlează și ele valorile. De exemplu, fostul director general de la Google, Eric Schmidt, își imagina că în viitor îl putem întreba pe Google: Ce facem mâine? Ce facem cu viețile noastre? Cu cine să ne căsătorim? Și întrucât Google ne cunoaște, după cum se spune, mai bine decât noi înșine, trebuie să ne conformăm răspunsurilor primite. Alții merg și mai departe, în același spirit:nu mai e nevoie să punem întrebări și să ascultăm de Google, ci facem pur și simplu ce decide Google. Și mai simplu! Iar viziunea asta a devenit,în oarecare măsură, realitate. Utilizatorii platformei YouTube nu aleg singuri 75 % din clipurile vizionate, ci recurg la așa-numitul recommender system", a mai explicat psihologul.

Care este diferenţa dintre Netflix şi Google sau Facebook. Omul, "o marfă" vândută celor care plătesc

"Scuzați-mă că vă tai vorba. Nu sunt un mare fan al televizorului. Dar mă uit uneori la câte-un film pe Netflix, poate o dată pe lună. Și îmi apare acest mesaj: „Netflix vă recomandă, Netflix a ales pentru dvs. următoarele filme.“ Cum își imaginează ei că mi-ar plăcea așa ceva? Mi se pare o dovadă de aroganță și nu-mi place că fac alegeri fără să țină cont de gustul meu. Aș prefera să fiu întrebat: „Doriți o recomandare?“ Dar nu-mi convine să-mi spună ei ce mi-ar plăcea și să-mi servească recomandările. Trebuie să ne așteptăm ca inteligența artificială să facă alegeri pentru noi în tot mai multe domenii ale vieții", a punctat Golban.

"Totuși Netflix e încă inofensiv, pentru că acolo plătești cu banii tăi. Încă ești client. Dar și Netflix e pe cale să-și schimbe modelul economic. Pentru Google, Facebook și multe alte platforme, nu trebuie să plătești nimic. Acolo nu ești client. Ești marfa vândută celor care plătesc. Iar plătitorii sunt firmele care procură venituri din publicitate. 97 % din cifra de afaceri a rețelei sociale Facebook provine din publicitate. Ca să înțelegem cum stau lucrurile în realitate, putem să folosim o analogie. Să ne imaginăm următoarea situație: în orașul tău există o cafenea care oferă cafea gratis. Nu plătești nimic. Toată lumea merge acolo, iar celelalte cafenele dau faliment. Nu mai poți să-ți dai întâlnire cu prietenii decât acolo. Dar e plăcut, poți să stai la taclale cu ei. Doar că în mese sunt plantate microfoane, iar pe pereți sunt montate camere de luat vederi care înregistrează tot ce spunei, cu cine vorbești și când. Pe deasupra, cafeneaua e plină de comercianți care-ți oferă mărfuri personalizate și te întrerup mereu", a concluzionat Gerd Gigerenzer.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?