Când cei dragi pleacă, iau și Crăciunul cu ei.

Și pentru Rodica Mitu, Crăciunul era o sărbătoare cu totul specială. Se bucura de brad cu o bucurie parcă neobișnuită pentru noi, ceilalți, preocupați mult prea mult de cotidian. Abia aștepta cadourile sub brad și, mai mult decât atât, abia aștepta să dăruiască. Pentru că așa era ea. Un om care se hrănea din fericirea altora. Și când zic că dăruia, nu mă refer doar la cadourile clasice, ci la orele întregi pe care ți le dăruia mereu când aveai nevoie. N-avea ea Facultate de Psihologie, dar știa să lipească suflete mai ceva ca un terapeut cu ani grei de școală. Dacă inima îți era un puzzle, avea o putere prin care te construia imediat de la zero. Au fost norocoși oamenii care au avut-o în preajmă pentru că ei deja au cunoscut Raiul. Pentru că asta era Rodica, o poartă spre Rai. 

Rodica era o poezie. Nu degeaba poate Vasile Alecsandri a fost cel care a „lansat” numele Rodica chiar într-o poezie. Și, paradoxal, Rodica ne-a lăsat  moștenire un volum de poezii, o bucată din ea pe care să o avem în mâini atunci când ni se face dor.

Și pentru că suntem în preajma Crăciunului, iar Rodica adora această sărbătoare, ne-am gândit să vă invităm să urmăriți, din nou, emisiunea realizată de Flaviu Predescu la DC News despre colega noastră.

Scriitorul Flaviu Predescu, realizatorul emisiunii „De ce citim” de pe DC News și DC News TV, l-a avut invitat pe Tudor Curtifan, redactor-șef DefenseRomania, unde au vorbit despre omul, jurnalista și poeta Rodica Mitu.

„Când am pregătit această emisiune, am avut o zi a oftatului. Am citit și am oftat. M-am uitat la niște articole pe Anca Murgoci le-a selectat, articole care o defineau cumva pe Rodica Mitu. A avut o perioadă prolifică, mai ales în anul 2018, când aborda tot felul de teme, într-un mod foarte curajos, cu patină personală. Îi citeam articolele și nu puteam să accept ideea că acest om, atât de prezent prin scrisul lui, nu mai este. Apropo de Bogdan Chirieac, zicea bine când spunea că omul care scrie nu are cum să dispară pentru că îl simți prezent atunci când îl citești. Despre scriitori și jurnaliști se vorbește la prezent și după dispariția lor”, a zis Flaviu Predescu. 

Jurnalistul Tudor Curtifan a adăugat: „De când nu mai este, am simțit mereu că prezența ei este vie în cadrul trustului DC Media Group. Toți colegii îi păstrează memoria vie și este un lucru extraordinar acest aspect”.

„Pe 31 ianuarie, Rodica Mitu a trecut într-o altă etapă, destin pe care cu toții îl avem. A lăsat un mare regret în urma ei. Am toată prețuirea pentru părinții ei - Emilia și Florin - pentru modul în care au crescut-o, pentru felul în care s-au implicat să insufle o anumită mentalitate. În pofida condițiilor de sănătate, a reușit să ajungă un exemplu în societate, ceea ce este absolut remarcabil”, a mai zis scriitorul.

„Era foarte apropiată de părinții ei. Sunt cei care au modelat-o și i-au insuflat valorile după care ea se ghida. Regretul meu este că nu ne-am văzut mai des. Timpul trece foarte repede. Poate nu realizăm acest lucru. Suntem acaparați de cotidian și de toate nebuniile din jur. Uneori uităm să ne bucurăm de lucrurile mărunte. Aici cred că Rodica ne-a dat o lecție. A știut să se bucure de cele mai simple lucruri. Și-a trăit foarte intens viața. Mie îmi place să spun că a fost ca o stea puternică, o stea care trăiește puțin, strălucește și moare printr-o supernova. Așa a fost și viața Rodicăi.

Anca Murgoci, colega mea de la DC News, a fost un pansament pentru Rodi, cum și Rodi a fost pentru ea. Când Rodi era în spital, în ianuarie 2023, Anca se temea pentru viața colegei noastre. Parcă a simțit că se va întâmpla ce va fi mai rău. Când Rodi încă era printre noi, dar la terapie intensivă, mi-a zis că: „nu vreau să o pierd. Simt că voi pierde o parte din mine”. Anca a sperat mult, dar așa a fost să fie. Este incredibil să ne gândim prin ce trec părinții ei. Sper ca prin emisiunea noastră să le alinăm puțin durerea și să le arătăm că memoria ei va fi, în continuare, vie, mult după ce acest trust nu va mai fi și crede-mă: acest trust va fi mult timp de acum înainte. Rodi era foarte muncitoare. Și-a biruit boala prin tot ce a făcut. A fost un exemplu de reușită. Ce a reușit Rodi, inclusiv la DC News, nu au reușit mulți”, a spus Tudor Curtifan, redactor-șef Defense Romania.

 

Și acum, în primul Crăciun fără Rodica, cei dragi i-au adus un brăduț la mormânt. Sub brad nu mai sunt cadouri, dar sunt speranțele noastre că acum Rodi se află într-o lume unde toți sunt ca ea, buni. Poza aceasta n-ar fi trebuit să existe în decembrie 2023, ci peste încă vreo 40 de ani, doar că uneori viața are niște căi pe care nu le vom înțelege niciodată.

„O fiică excepțională, cu un suflet de aur și cu o inimă plină de frumos, bucurie și dragoste. Talentată, deșteaptă, bună și dreaptă, o splendoare de fiică din toate punctele de vedere. Fata noastră dragă, îți mulțumim că ne-ai ales pe noi să fim părinții tăi și faptul că te aveam pe tine însemna că aveam totul.

Mereu am fost mândri de tine. Ai făcut atât de multe, deși nu ai avut suficient timp la dispoziție. Iubirea vieții noastre, te vom iubi întotdeauna, necondiționat și fără limite”.

Doi părinți mândri.

 

 

Bogdan Chirieac: „Rodicuța frumoasă, așa cum am și anticipat, nu a murit. Este alături de noi în continuare. A rămas sufletul redacției noastre, doar că într-o altă formă. Nu vorbesc despre faptul că textele sale vor rămâne în paginile ziarului nostru multă vreme, după ce fiecare dintre noi vom fi trecut la cele sfinte. Iată că, postum, apare și această carte care ne arată, o dată în plus, sufletul multidimensional al Rodicuței. Odihnește-te în pace, rămâi alături de noi, iar colegii tăi vor fi întotdeauna mândri să îți cinstească memoria”.

 

Găsiți aici cartea „Dator cu o moarte” - https://media.dcnews.ro/other/202303/1-dator_cu_o_moarte_rodica_mitu_90441300.pdf

 

Flaviu Predescu: „Cei care au cunoscut-o pe Rodica Mitu îndeaproape se pot considera norocoși. Au avut șansa tangibilității unui suflet sui-generis care s-a pus în palma celorlalți. Din scrierile sale răzbate un simț estetic opus lumii cu care suntem obișnuiți, adesea sufocată de competitivitate și anxietate. Deși dramatic, mesajul său liric are o nuanță de împăcare, nu una de resemnare. 

Printre toate acestea ea a continuat să meargă înainte cu speranță, fapt reflectat atât în scrierile sale intime cât și în articolele de presă. Această plachetă postumă ne-o face accesibilă și indimenticabilă, dar sub o altă formă. În astfel de situații scrierile iau valență de rugăciune. Toate creațiile sale, ne ajută să înțelegem cât de norocoși suntem că suntem așa cum suntem”.

Rodica Mitu, despre mama ei: „Mama m-a iubit de la început din toată inima. Nu mi-au lipsit niciodată îmbrățișările, încurajările, cadourile de Crăciun, zâmbetele. Nu mi-a lipsit niciodată iubirea de mamă. Mama m-a învățat să citesc. De la ea am și optimismul. Mama pune dragoste lângă dragoste în cel mai real, simplu, luminos, și autentic mod. E o femeie soare, o femeie minune. Pentru ea, munții, oricât ar fi de înalți, nu sunt niciodată greu de străbătut.Mama e acel om care te ajută imediat, chiar dacă nu te cunoaște. Împarte tot porumbul fiert copiilor de la geam, îmi iubește cățelul, îmi înțelege și pansează frica aia mare. Mama m-a învățat că respectul e condiție esențială. M-a învățat să am empatie, grijă și înțelegere față de oameni. Mama mi-a dat libertatea de a fi ceea ce sunt. La mulți ani, mama! Te iubesc! Te iubesc! Te iubesc! Te iubesc! Te iubesc! Te iubesc!”

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News