Data publicării:

Campanie electorală tensionată pentru alegerile anticipate din Franța. Extremiștii, 30% din intenția de vot

Autor: Sonia Baciu | Categorie: Stiri
WhatsApp
FOTO: Agerpres
FOTO: Agerpres

Franța a intrat în campania electorală pentru alegerile alegerile anticipate din 30 iunie.

Alegeri prezidentiale 2024

Campania alegerilor generale din Franța, solicitate de președintele Emmanuel Macron, în urma rezultatelor de la europarlamentarele din 9 iunie, va debuta astăzi într-un context foarte tensionat, informează APP, scrie Agerpres.

Astfel, începând de duminică, 16 iunie, 18:00, s-au înregistrat toți candidații pentru cele 577 de mandate de deputat pentru alegerile din 30 iunie.

Urmează acum reuniunile pe teren, trimiterea de propagandă electorală și spoturi publicitare la televiziune.

În urma victoriei sale în alegerile europene din 9 iunie, Adunarea Națională (RN, extrema dreaptă) abordează această campanie situându-se în fruntea sondajelor de opinie, care îi conferă circa 30% din voturi.

La 28 de ani, președintele RN, Jordan Bardella, vizează postul de prim-ministru, în timp ce Marine Le Pen, lidara partidului, vrea să păstreze președinția grupului în Adunarea Națională și a declarat că nu va cere demisia președintelui Emmanuel Macron în caz de victorie a taberei sale.

Partidul RN a creat un prim seism în campanie aliindu-se cu președintele partidului de dreapta tradițional Republicanii (RL), Eric Ciotti.

Chiar dacă Ciotti nu a fost urmat de cadrele RL - exceptând o deputată și președintele mișcării de tineret a partidului - el a declarat duminică seara că are 62 de candidați ai ”adunării (forțelor) de dreapta” susținuți de RN.

Și, în pofida ostilității sale față de RN, liderul partidului de extremă dreapta Recucerirea, Eric Zemmour, a anunțat că el nu va înainta un candidat în aproape jumătate dintre circumscripții, pentru a favoriza ”artizanii uniunii naționale”, precum Eric Ciotti.

Stânga, pe locul secund, cu un sfert din intențiile de vot

Pe poziția secundă, cu 25% în intențiile de vot, stânga a reușit turul de forță să depășească în câteva zile luni de divizare sub sloganul ”Noul Front Popular”. Liderii săi ar urma să aibă o primă reuniune luni seara, la Montreuil, în suburbia pariziană.

Însă, abia formată, această alianță fragilă și foarte eterogenă a traversat prima sa ”furtună”, cu refuzul partidului stângii radicale Franța Nesupusă (LFI) să învestească mai multe figuri istorice critice față de linia liderului său Jean-Luc Melenchon, printre care Alexis Corbiere, care au decis cu toate acestea să-și mențină candidaturile.

Iar unii aspiranți preselectați de mișcarea stângii radicale suscită critici ferme. Un exemplu este antifascistul Raphael Arnault, al cărui nume figurează în dosarul ”S” al poliției unde sunt înregistrați indivizii potențial periculoși pentru securitatea națională, în Vaucluse (sud-est).

Programul economic al Noului Front Popular (salariu minim de 1.600 de euro net, comparativ cu puțin sub 1.400 în prezent; abandonarea reformei pensiilor; indexarea salariilor în funcție de inflație, etc.) este atacat de majoritatea, care îl califică, ca și ministrul economiei Bruno Le Maire, drept ”dezastru”.

La rândul său, prim-ministrul Gabriel Attal, care conduce campania, a anunțat imediat măsuri pentru majorarea puterii de cumpărare, precum o scădere a facturilor la electricitate.

”Majoritatea”, surprinsă de anunțul alegerilor anticipate

Luată prin surprindere de anunțul privind alegerile anticipate și situată la circa 20% distanță în intențiile de vot, majoritatea este în pericol să se claseze pe locul trei în numeroase circumscripții, după RN și stânga.

Pentru a evita aceasta, ea a decis să nu prezinte un candidat în circa 20 de circumscripții deținute de parlamentari de dreapta, de stânga sau din grupul independent Liot, considerați constructivi.

La stânga, fostul președinte Francois Hollande, care a produs o surpriză anunțându-și candidatura în Correze (centru), nu are un adversar din partea majorității prezidențiale.

La rândul său, ramura LR anti-Ciotti, care încearcă să-și mențină vocea, a anunțat duminică seara ca a învestit ”aproape 400 de candidați”.

Căpitanul naționalei Franței, îndemn pentru tineri ”să meargă la vot”

Politica este dezbătută și în lumea sportului. Astfel, temerile privind ascensiunea extremei drepte la putere în Franța au ecou chiar și în Campionatul European de Fotbal din Germania.

După ce atacantul Marcus Thuram a luat poziție împotriva RN, căpitanul echipei franceze Kylian Mbappe a declarat duminica aceasta că este ”împotriva extremelor” și a îndemnat ”tinerii să meargă la vot”.

Citește și: Alegeri anticipate în Franța. Macron semnează decretul după eșecul usturător de la europarlamentare

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
pixel