Data publicării:
Buna Vestire. De ce nu este bine ca pescarii să arunce mămăligă la pești
Credinciosii ordotocși și greco-catolici sărbătoresc, marți, Buna Vestire sau Blagoveștenia. Pentru credincioșii care țin Postul Mare, aceștia au dezlegare la pește și vin. În această zi, Fecioara Maria a primit vestea de la Arhanghelului Gavriil că-l va naște pe Fiul lui Dumnezeu.
Buna Vestire este sărbătoarea unei minuni. Maria, în vârstă de 16 ani, logodită cu tâmplarul Iosif a primit o veste neobişnuită: îngerul Gavriil i-a spus că-L va naşte pe Iisus.
Întâmplarea relatată în capitolul 1 din Evanghelia după Luca stă la baza sărbătorii de la 25 martie (Luca I, 26-38).
Este cea mai veche sărbătoare închinată Maicii Domnului în care creştinii cinstesc ascultarea şi credinţa Sfintei Maria.
Deşi nedumerită, ea a acceptat vestea îngerului şi a rămas însărcinată fără să fi avut relaţii cu vreun bărbat. După 9 luni, Fecioara Maria avea să-L nască pe Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu făcut om.
Teologia creştină consideră această minune începutul mântuirii omului, iar răspunsul Fecioarei Maria este raţiunea de a fi a omului credincios care pune mai presus voia lui Dumnezeu decât propria dorinţă.
În tradiția populara, sărbătoarea Bunei vestiri întâmpinâ sosirea rândunelelor și primul cântec al cucului. De aceea, ziua mai este numită Ziua Cucului.
Tradiții și obiceiuri
În Apuseni, se stropește cu țuică la rădăcina pomilor și cu vin rădăcina viței de vie, pentru rod bogat, și se afumă cu cânepă și tămâie pomii fructiferi, pentru alungarea dăunătorilor.
De Buna Vestire se poate ara, dar nu se poate semăna, ca să nu mănânce păsările boabele de sub brazdă.
În tradiția populară se spune că de Blagoveștenie vin rândunelele și începe cucul să cânte, până de Sânziere sau de Sfântul Petru. După aceea, se zice că se îneacă cu orz sau cu boabe de cireșe și se transformă în uliu.
Tradiţia populară spune că, dacă auzi cântecul cucului nemâncat şi fără nici un ban în buzunar, este un semn de rău augur. În acelaşi timp, în unele zone rurale, bătrânii respectă tradiţia şi se adresează cucului, pentru a şti cât mai au de trăit: „ Cucule, Puiucule! /Câţi ani îmi vei dărui /Până ce eu voi muri? Atunci când cântecul cucului răsună din partea stângă sau din spatele acelei persoane care i-a adresat cucului o întrebare, este un semn de rău augur :"Cucu-n spate mi-a cântat şi moartea m-a săgetat!".
În acelaşi timp, în această zi feciorii şi fetele îl întreabă şi ei pe cuc: "Cucule/ Voinicule!/ Câţi ani îmi vei da / Până m-oi însura (sau mărita). Tăcerea cucului anticipează o veste foarte bună: însemna că acea persoană se va căsători foarte repede. În orice context, pentru cel care aşteaptă un răspuns, fiecare cântec al păsării-profet echivalează cu un an.
Pentru fetele care doresc să se căsătorească cât mai repede, părinţii taie craca pomului pe care a cântat cucul şi o pun în scăldătoarea fiicei lor; împlinind acest ritual, părinţii cred că fiica lor nu va fi ocolită de peţitori.
În Transilvania, se mai păstrează un vechi obicei. De seara, se pregătesc câteva obiecte pentru împlinirea ritualului: o oală cu jar, tămâie, clopoţei şi chibrituri.
Cel care se scoală primul în acea familie, trebuie să iasă din casă, să pună tămâie peste jar şi să înconjoare clădirea de trei ori; apoi, să afume vitele, pomii, făcând zgomot cu clopoţeii. Se spune că împlinirea ritualului are efecte benefice pentru gospodăria respectivă: alungă paguba, energiile negative şi bolile din perimetrul acelei case. Lucrurile din gospodărie, dar şi casa se afumă pentru a îndepărta blestemele şi gândurile negre.
Pescarii nu trebuie să arunce în această zi mămăligă la peşti, pentru că vor muri toţi peştii care vor mânca din acea mămăligă.
Dacă ouă, găinile sau orice păsări de curte, acele ouă nu se pun sub cloşcă, pentru că puii născuţi vor avea două capete şi patru picioare. Mai mult, puii respectivi vor aduce pagubă în familia respectivă.
Este mare păcat ca în această zi de sărbătoare gospodinele să spele rufe, să ţeasă la răboi, iar gospodarii să lucreze la câmp.
Stupii şi vitele stau la soare
De Buna Vestire, apicultorii scot stupii la soare pentru ca aceştia să fie plini de miere în acel an. De asemenea, şi vitele se scot din grajduri şi se lasă să stea la soare, fără să poarte jug, pentru ca aceste animale de povară din gospodărie să fie sănătoase în acel an.
Sărbătoarea Bunei Vestiri continuă şi în ziua următoare ( pe 26 martie), când credincioşii îl prăznuiesc pe Sfântul Arhanghel Gavriil, numit Blagovestnicul. Şi în această zi se mănâncă peşte, iar ritualul este respectat mai ales în Bucovina.
Dorinţe care se împlinesc în ziua praznicului
Sfântul Gavriil este protectorul copiilor, aduce veştile bune şi ne ajută pe toţi să cultivăm talentele rudelor tinere.
De aceea, este bine să dăruim pachete cu alimente copiilor şi tinerilor care poartă numele Arhanghelului Gavriil, pentru ca acesta să ne binecuvânteze cu noroc, pe noi toţi.
Femeile care vor să aibă copii trebuie să ţină post negru, să bea agheasmă şi să se roage Maicii Domnului ca praznicul Bunei Vestiri să facă minuni şi în familia lor.
Sărbătoarea Bunei Vestiri trebuie petrecută în bună înţelegere cu anturajul: rude, prieteni şi colegi. Cine se ceartă de Buna Vestire va avea necazuri tot anul.
Dacă în ziua praznicului va fi ceaţă, primăvara va fi plăcută, călduroasă şi fără multe zile mohorâte.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News