Prezenţa la vot la alegerile parlamentare anticipate din Bulgaria era de circa 18%, la ora 13:00, conform datelor furnizate de Agenţia Gallup International Balkan.

Potrivit sociologului Ianiţa Petkova, dimineaţa şi înainte de prânz, prezenţa la urne este de obicei mai mare în oraşele mai mici. Marile oraşe, centrele regionale şi capitala devin mai active după-amiaza. "În mod tradiţional, persoanele în vârstă votează dimineaţa şi până la prânz, în timp ce tinerii votează mai târziu, notează Rador.

Alegerile vor fi decise în această după-amiază, când cei indecişi vor merge să-şi exprime votul. Ponderea celor care au luat decizia în ultimele zile este mult mai mică, dar acest procent începe să crească, adică vor începe să iasă la vot alegătorii ezitanţi", a explicat Petkova.

Pentru a cincea oară în ultimii doi ani, un record în Uniunea Europeană (UE), bulgarii au început să voteze, duminică, pentru a-şi alege parlamentul, într-o ţară scindată în faţa invaziei ruse declanşate în Ucraina, informează agenţiile de presă internaţionale, citate și de Agerpres.

Departe de speranţele generate de valul de manifestaţii anticorupţie din vara lui 2020, această ţară cu 6,5 milioane de locuitori, cea mai săracă din UE, se cufundă în criză.

De la înlăturarea fostului prim-ministru conservator Boiko Borisov, după un deceniu în care s-a aflat la putere, diferitele partide din Bulgaria nu reuşesc să ajungă la un acord pentru a construi o coaliţie, iar guvernele interimare se succed.

Problemele sunt accentuate de conflictul din Ucraina, într-o societate istoric şi cultural apropiată de Moscova şi care este în prezent scindată asupra ajutorului pentru Kiev.

"În faţa războiului şi inflaţiei, societatea cere insistent o soluţie", potrivit lui Parvan Simeonov, de la Institutul Gallup International, însă mulţi dintre protestatarii din 2020 şi-au pierdut iluziile şi este de aşteptat un absenteism accentuat.

Două mari forţe politice se confruntă în această duminică: de o parte, partidul conservator Gerb al lui Borisov, 63 de ani, de altă parte, reformatorii prooccidentali ai lui Kiril Petkov, om de afaceri de 42 de ani care a guvernat a scurtă perioadă în 2022.

Sondajele de opinie dau aceste două forţe la scor aproape egal, cu 25% şi 26% din intenţiile de vot, lăsând să se întrevadă noi probleme pentru formarea unei coaliţii stabile.

Secţiile de votare s-au deschis la orele 07:00 dimineaţa (04:00 GMT), iar primele estimări ale sondajelor la ieşirea de la urne sunt aşteptate odată cu încheierea scrutinului, la orele 20:00 (17:00 GMT).

În faţa acestei "îngrijorătoare spirale de alegeri", Lukas Macek, cercetător asociat la Institutu Jacques Delors pentru Europa Centrală şi de Est, se declară "sceptic în ceea ce priveşte o posibilă soluţie, exceptând o retragere a lui Boiko Borisov".

"Regăsim aceeaşi schemă ca în alte ţări din Europa Centrală: un fost lider care se agaţă (de putere), în timp ce alte partide refuză să se alieze cu el, dar fără a avea de altfel multe în comun între ele", a declarat Lukas Macek pentru AFP.

Partidul Continuăm Schimbarea al lui Kiril Petkov s-a asociat de data aceasta cu formaţiunea de dreapta Bulgaria Democrată. Cu toate acestea, din lipsă de parteneri, ei nu pot decât să spere că vor forma un guvern minoritar, în esenţă fragil.

În pofida reticenţelor faţă de Boiko Borisov, a imaginii sale pătate de afaceri de corupţie, tabăra prooccidentală are interesul să se alieze, opinează Ognian Peitchev, inginer de circa 60 de ani, intervievat de AFP la o recentă manifestaţie în susţinerea Ucrainei. "Mi-e teamă de influenţa partidelor proruse în viitorul parlament", a mărturisit el.

Partidul Socialist Bulgar (PSB), succesorul fostului partid comunist, refuză orice livrare de arme Kievului şi apără deschis ideologia Kremlinului.

La fel ca tânăra formaţiune ultranaţionalistă Vazrajdenie (Renaşterea), cu un start bun pentru a-şi continua ascensiunea: ea este creditată cu 13,6% în intenţiile de vot, comparativ cu 10% în octombrie.

Dacă acest nou vot nu va fi concludent, bulgarii vor trebui să formeze iarăşi un nou guvern interimar numit de preşedintele Rumen Radev, el însuşi ferm împotriva trimiterii de arme Ucrainei.

Un scenariu care are sprijinul unor rusofili precum Mariana Valkova, 62 de ani. "Atât Petkov, cât şi Borisov sunt cu adevărat prea porniţi împotriva Rusiei. În aceste condiţii, prefer să nu fie format un guvern şi ca Radev să păstreze controlul", declară această şefă de întrepindere, nostalgică după Uniunea Sovietică unde lucrase cândva.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News