Bulevardul Magheru, ce a fost și ce-a ajuns. Când a început declinul

Atmosfera este una dezolantă de-a lungul celor aproape 700 metri de bulevard, unde branduri cu potențial au lăsat loc treptat zecilor de farmacii, exchange-uri și duo-ului ”de excepție”: amaneturi și păcănele.

Ceea ce la începutul secolului se contura a fi un vad comercial care să amintească protipendadei bucureștene de viața de lux din marile orașe occidentale, a devenit acum locul multor afaceri mărunte. Explicația este simplă, deprecierea metrului pătrat de închiriat pentru spațiile comerciale de aici a mers în tandem cu degradarea clădirilor, altădată simboluri ale modernismului în arhitectura românească.

Până în jurul lui 2015, bulevardul Magheru a rezistat admirabil în topul celor mai scumpe artere comerciale ale lumii în funcție de prețul chiriilor, realizat de Cushman & Wakefield (Main Streets Across the World). De fapt, declinul a început cu debutul crizei financiare din 2008, când fosta arteră comercială principală a țării a fost declasată cu 13 poziții în acest top și ulterior înlocuită cu Calea Victoriei. Prețurile sunt înjumătățite față de acea perioadă, de la 80 euro/mp/lună, la 40 euro/mp/lună astăzi, conform unei consultări de pe site-urile de profil.

Luând la pas aleile prea înguste pentru a face într-adevăr atractive shop-urile rămase aici, dau, inevitabil, cu ochii de un alt motiv pentru care retailerii fug de această zonă, fațadele neîngrijite. Vitrinele luxoase ale unor mărci de modă probabil nu s-ar asorta tocmai bine cu tencuiala care stă să cadă de la etajele superioare. Un lucru care se vede nu doar pe acest bulevard, dar la nivel național, pentru că, așa cum arăta Eurostat în septembrie anul trecut, alături de Bulgaria și Slovacia, avem cei mai puțini angajați în domeniul toaletării fațadelor, spre deosebire de restul țărilor din blocul comunitar.

Citește mai mult pe DC Business

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News