Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Bucureşti, cel mai mare producător de deşeuri din ţară. Director din PMB: Primăria ar fi putut face mai multe
Foto Ilustrativ Pixabay
Tema de marți dezbaterilor organizate de DC News a adus la aceeși masă o serie de oficiali și reprezenați care au discutat despre problema deșeurilor în România.
Unul dintre invitații dezbaterii "Reciclarea, în fața unor noi provocări legislative", organizată de DC MEDIA GROUP, a fost Roxana Șumică, director executiv al Direcției de Servicii Publice din primăria municipiului București:
”În 2001, printr-o hotărâre a Consiliului General al municipiului București a fost delegată primăriilor de sector colectarea deșeurilor. În 2022 știm că de la Primăria mun. București, a fost luat prin OUG 38 și chestiunile legate de sortare, transport și depozitare, aceste atribuții fiind preluate de către primăriile de sector, iar ei le-au delegat mai departe către ADI deșeuri București. Dacă vorbim de monitorizare și coordonare, primăria mun. București ar fi putut face mai mult, însă ce vă pot spune la nivel de date disponibile, în ceea ce privește obiectivele și măsurile din planul de gestionare a deșeurilor, la nivelul anului 2021, în București, operatorii au raportat ca fiind gestionate 780 de mii de tone de deșeuri municipale, din care 40% fiind încredințare spre valorificare și restul spre depozitare. Uitându-ne pe obiectivele și măsurile pe care primăriile de sector ar fi trebuit să le îndeplinească, vă ofer următoarele date:
În ceea ce privește instrumentul economic Plătește pentru cât arunci, avem Sectorul 2, Sectorul 3 și Sectorul 6 care ne spune că au îndeplinit acest obiectiv. Sectorul 5 ne spune că a prevăzut în contractul de delegare dar nu este implementat. La obiectivul Amendarea contractelor de delegare și a regulamentului de salubrizare în vederea introducerii colectării reciclabilelor pe trei fracții, la nivelul anului 2021 Sectorul 3 ne spune că are implementat un sistem de colectare pe 3 fracții iar Sectorul 6 are de asemenea colectarea pe 3 fracții: umedă, uscată și sticlă. Așa stau lucrurile conform declarațiilor pe care chiar colegii noștri le fac”, a declarat Roxana Şunică, director executiv al direcției de Servicii Publice din primăria municipiului București.
Citește și:
OUG 133, provocări pentru autorităţile locale. Rădulescu, vicepreşedinte CJ Ilfov: Va crea destul de multe dificultăţi
”În materie de provocări, s-a modificat legislația acum, cu Ordonanța de Urgență 133. Practic, dacă ar fi să analizăm gestionarea deșeurilor, ar fi patru componente. Prima ar fi de colectare și transport, a doua ar fi de sortare, a treia de tratare și a patra de eliminare prin depozitare. Ordonanța aceasta vine din nou cu o provocare destul de mare pentru județul Ilfov, în sensul în care contractele nu vor mai putea fi întocmite pe o perioadă mai mare de patru ani și totodată va trebui făcută o delegare individuală, din câte prevede ordonanța de urgență 133, care va crea destul de multe dificultăți pentru aplicarea ei efectivă la nivelul fiecărei unități administrativ-teritoriale.
Ce aș mai vrea să adaug este că la noi, la Consiliul Județean, în momentul de față, se lucrează la finanțarea a patru centre cu aport voluntar, care sunt destinate fix pentru subiectul pentru care ne-am întâlnit astăzi, în special pentru creșterea și respectarea legislației, pentru că din 2025, tot Ordonanța de Urgență 133 prevede că trebuie să colectăm deșeuri voluminoase, deșeuri din textile, deșeuri rezultate din autorizații și desființări, infrastructură care în momentul de față la nivelul Județului Ilfov nu există și ea trebuie creată astfel încât cetățenii județului Ilfov să poată merge să depoziteze acest tip de deșeuri pe care le generează în propriile lor locuințe, pentru că este destinat persoanelor fizice și nu persoanelor juridice acest program. Deci, practic, vom finanța patru centre, iar valoarea fiecărui centru este de 800.000 de euro aproximativ.
Citește mai mult AICI.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
