Bruxelles-ul ar trebui să aleagă reducerea riscurilor asociate fumatului, nu impunerea restricțiilor. Vapatul, un pas intermediar către renunțarea la fumat
Situația prin care trecem acum la nivel global, pozițiile diverselor instituții și autorități și inovațiile care sunt ce în ce mai accesibile ar trebui să determine Bruxelles-ul să renunțe la modul de a privi lucrurile în alb și negru legat și de alte probleme de sănătate, cum ar fi fumatul. O abordare axată pe pași intermediari, dar cu efecte măsurabile, precum acceptarea și încurajarea produselor alternative la fumat – vapatul, spre exemplu, care au rezultate dovedite, ar însemna un pas spre dezideratul final, renunțarea la acest obicei de milioane de fumători.
Dezbaterea pe marginea eficienței vaccinurilor, chiar și în fața unui al treilea val furibund de COVID-19, evidențiază o slăbiciune majoră a UE în ansamblu: o perspectivă în general alb-negru asupra riscurilor și a ceea ce trebuie făcut pentru a atinge obiective cruciale. Drept urmare, factorii de decizie adoptă adesea politici ineficiente pentru a forța un rezultat specific, ignorând, astfel, nuanțele gri care ar fi calea către soluții durabile și cu rezultate cuantificabile. Într-adevăr, o abordare axată pe „reducerea riscurilor” – un set de politici create pentru a reduce consecințele sociale și fizice negative ale comportamentelor umane – mai degrabă decât „eradicarea completă a riscurilor” prezintă o cale viabilă de realizare a obiectivelor diverselor politici, inclusiv de sănătate publică, notează european-views.com într-un articol amplu publicat recent. În mod clar, luarea deciziilor a fost în mod constant păgubită de raționamentul medical.
Totul sau nimic?
Ezitarea UE se extinde și la dezbaterile privind sănătatea publică, în special asupra fumatului și a alternativelor la fumat. Mai mult de unul din patru europeni fumează, iar Bruxelles-ul poartă un război neîncetat împotriva acestora, implementând politici drastice de stopare a fumatului. Cu toate acestea, dacă obiectivul este reducerea impactului fumatului la nivelul societății, este mai eficient să încurajăm schimbările de comportament prin răspunsuri pragmatice, mai degrabă decât prin restricții opresive.
Astfel, deși planul UE de a reduce riscurile asociate fumatului este lăudabil, metoda actuală este defectuoasă încă de la început, deoarece nu reușește să ia în considerare întreaga gamă de alternative care pot ajuta fumătorii să renunțe la acest obicei sau cel puțin să reducă riscurile asociate, având în vedere că mulți fumători nu doresc sau nu pot renunța complet. De exemplu, politica UE nu menționează țigările electronice, în ciuda dovezilor clare că acestea reprezintă o soluție eficientă pentru fumătorii care încearcă să renunțe. După cum a arătat recent un raport cuprinzător al Public Health England, „o creștere a utilizării produselor de vapat în Anglia a fost asociată pozitiv cu ratele de succes ale încercărilor de renunțare”.
Vapatul duce, fără doar și poate, o bătălie în UE împotriva prejudecăților adânc înrădăcinate și a lipsei de cunoștințe în rândul parlamentarilor. Un sondaj efectuat recent în rândul membrilor Parlamentului European a arătat că marea lor majoritate nu știau de produsele noi, alternativele la fumat. Sondajul a corelat cunoașterea acestor produse cu convingerea că utilizarea lor este mai puțin riscantă decât fumatul, în timp ce „cei fără cunoștințe sunt mai susceptibile să considere produsele la fel sau mai dăunătoare în comparație cu fumatul”.
Între timp, populația generală a UE este foarte conștientă de avantajele trecerii de la țigările convenționale la cele electronice, trădând astfel o discrepanță din ce în ce mai mare între politică și societate. În 2017, 61% dintre respondenții la Eurobarometru au menționat că au ales produse de vapat pentru a renunța la fumat sau a reduce consumul de tutun, în timp ce 31% au considerat că acestea sunt mai puțin dăunătoare. Până în 2021, numărul persoanelor care credeau că produsele de vapat sunt mai puțin dăunătoare decât tutunul a crescut la 37%, deși poziția politică în acest sens nu s-a schimbat.
Drumul până la destinația dorită
Bruxelles-ul ar trebui să accepte și meargă pe ideea că drumul către soluții pe termen lung nu este o linie dreaptă, ci necesită pași intermediari. Să accepte că nu există nici soluții ușoare, nici perfecte pentru cele mai presante probleme din vremurile noastre este cel mai important pas pe care îl pot face factorii de decizie politică. O analiză a ceea ce este în joc arată că strategiile de reducere a riscurilor sunt, prin urmare, mai susceptibile de a obține rezultate măsurabile, de a reducerea consumului de tutun la schimbările climatice. Mai degrabă decât să ajungă la stele, Bruxelles ar trebui să caute să ajungă mai întâi la jumătatea drumului.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News