Cel puțin 10% din teritoriul urban al orașelor trebuie să fie acoperit cu copaci. Utilizarea pesticidelor va trebui redusă la jumătate până în 2030, atât în ​​mediul rural, cât și în grădinile publice.

În plus, este necesară stoparea declinului populației de albine păsări, restaurarea habitatelor delfinilor și rechinilor. Acestea sunt câteva dintre propunerile cuprinse în pachetul prezentat miercuri de Comisia Europeană ”pentru refacerea ecosistemelor deteriorate și refacerea naturii în întreaga Europă, de la terenuri agricole și mări, la păduri și medii urbane”.

Luptă împotriva pesticidelor

Comisia propune să reducă utilizarea și riscul pesticidelor chimice cu 50% până în 2030. Utilizarea pesticidelor va fi complet interzisă ”în locuri precum zonele verzi urbane, inclusiv parcuri sau grădini publice, locuri de joacă, școli, terenuri de agrement sau de sport, poteci publice și zone protejate în conformitate cu Natura 2000 și orice zonă ecologic sensibilă care urmează să fie conservat pentru polenizatorii în pericol”, potrivit Europa Today.

Dar jocul mare în lupta împotriva pesticidelor se joacă în agricultură și necesită un efort considerabil din partea sectorului.

Sprijin pentru tranziția fermierilor 

Alternativele la pesticidele chimice (cum ar fi extractele de plante sau microorganismele de combatere a dăunătorilor) sunt în prezent mult mai scumpe. Cei de la Bruxelles promit că fermierii vor fi sprijiniți financiar.

Comisia propune noi reguli ale politicii agricole comune pentru a se asigura că fermierii primesc compensații pentru toate costurile legate de punerea în aplicare a noilor reguli pentru o perioadă de tranziție de 5 ani, precum și mai multe intervenții incisive pentru a lărgi gama de opțiuni biologice și cu risc scăzut de pe piață. 

Eroziunea solului

În fiecare an, fermierii pierd 1,2 miliarde de euro din productivitate din cauza acestui fenomen, care este accelerat de agricultura intensivă și defrișări.

”În fiecare an în UE se pierd 3 miliarde de tone de grâu din cauza eroziunii”, spune Comisia. Pentru a face față acestui lucru, planul de la Bruxelles prevede mai multe intervenții.

Primul act legislativ prezentat în pachet ”vizează în mod explicit refacerea naturii în Europa, repararea a 80% din habitatele sărace ale Europei și refacerea naturii în toate ecosistemele, de la păduri și terenuri agricole până la ecosistemele marine de apă dulce și urbană”.

Conform acestei propuneri, tuturor statelor membre vor fi atribuite obiective obligatorii din punct de vedere juridic pentru refacerea naturii în diverse ecosisteme, completând reglementările existente.

Scopul este de a se asigura că măsurile de restaurare acoperă cel puțin 20% din suprafețele terestre și maritime ale UE până în 2030 și, în cele din urmă, să se extindă la toate ecosistemele care au nevoie de restaurare până în 2050.

Aducerea naturii înapoi în Europa

Legislația, scrie Comisia, ”va aduce la un nivel superior experiențele acumulate în domeniul măsurilor de refacere a naturii, precum renaturalizarea, replantarea arborilor, ecologizarea orașelor sau eliminarea poluării pentru a permite refacerea naturii".

Restaurarea naturii nu este același lucru cu protejarea naturii și nu duce automat la creșterea ariilor protejate. Refacerea naturii este necesară și în ariile protejate din cauza condițiilor din ce în ce mai precare, dar nu toate zonele restaurate trebuie să devină arii protejate. Majoritatea nu vor deveni, deoarece restaurarea nu exclude activitatea economică. „Restaurarea constă în a trăi și a produce împreună cu natura, readucând peste tot o biodiversitate mai mare. 

Obiectivele propuse includ:

• inversarea scăderii populațiilor de polenizatori până în 2030 și, ulterior, creșterea acestor populații;

• nicio pierdere netă de spații verzi urbane până în 2030, o creștere de 5% până în 2050, o acoperire cu arborI minim de 10% în fiecare oraș european, oraș mic și suburbie și un câștig net de spații verzi integrate în clădiri și infrastructură;

• în ecosistemele agricole, creșterea generală a biodiversității și o tendință pozitivă pentru fluturi comuni, păsări în zonele agricole, carbon organic în solurile minerale cultivate și caracteristici peisagistice de mare diversitate pe terenurile agricole;

• refacerea și reumidificarea turbăriilor drenate pentru uz agricol și în locurile de extracție a turbei;

• în ecosistemele forestiere, creșterea generală a biodiversității și o tendință pozitivă a conectivității pădurilor, lemnul mort, procentul de păduri neuniforme, păsările din pădure și stocurile de carbon organic;

• refacerea habitatelor marine precum culturile marine sau fundurile de sedimente și refacerea habitatelor speciilor marine emblematice precum delfinii și marsuinii, rechinii și păsările marine;

• eliminarea barierelor fluviale, astfel încât cel puțin 25 000 km de râuri să fie transformate în râuri cu curgere liberă până în 2030.

Pentru a contribui la atingerea obiectivelor, menținând în același timp o anumită flexibilitate în funcție de circumstanțele naționale, legislația ar cere statelor membre să elaboreze planuri naționale de reabilitare, în strânsă cooperare cu cercetătorii, părțile interesate și cetățenii.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News