Ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană va avea efectul unui şoc pentru bugetul european, care va înregistra astfel un deficit anual de circa 10 miliarde de euro. Situația va duce la negocieri dificile între statele membre pentru a face faţă acestei situaţii, relevă un studiu difuzat luni de un think-tank european.

În funcţie de atitudinea pe care o vor adopta statele blocului comunitar, 'Brexitul poate fi o oportunitate sau o ameninţare pentru bugetul UE', se arată în studiul elaborat de Institutul Jacques Delors. 

Ar exista totuşi posibilitatea ca acest deficit să fie mai mic dacă, asemeni Norvegiei, Marea Britanie va continua să participe la unele politici comunitare şi să contribuie astfel într-o anumită măsură la bugetul UE. 

Dar chiar şi în cazul unui aşa-numit 'Brexit dur' (hard Brexit) ce ar presupune într-un scenariu extrem o ruptură economică totală a Marii Britanii de UE, deficitul ar putea fi atenuat de taxele vamale ce ar fi instituite într-o asemenea eventualitate. 

'Estimăm că deficitul adus de Brexit bugetului UE va fi între 5 şi 17 miliarde de euro pe an', iar suma de 10 miliarde reprezintă scenariul 'cel mai probabil', afirmă autorii studiului, Jorg Haas şi Eulalia Rubio.

Contribuție de 10 miliarde 

De altfel, această sumă de 10 miliarde de euro corespunde în prezent contribuţiei financiare nete a Londrei la bugetul comunitar, adică diferenţa dintre ceea ce plăteşte Uniunii Europene şi ceea ce încasează de la aceasta prin diferite programe. 

Totuşi, dincolo de toate incertitudinile, 'este clar că Brexitul va fi pentru bugetul UE un şoc' în faţa căruia cei 27 de membri vor trebui să reacţioneze 'sporind contribuţiile naţionale, reducând cheltuielile sau printr-o combinaţie între aceste două opţiuni', se arată în studiu. 

'Ne aşteptăm la o negociere dificilă, având în vedere că Brexitul va adânci probabil diviziunile existente între statele contributoare nete şi cele beneficiare nete la bugetul UE', notează autorii. 

Ei estimează că probabil capitolele bugetului comunitar care vor fi afectate cel mai mult de diminuarea fondurilor vor fi politica agricolă comună şi politica de coeziune, informează Agerpres.

[citeste si]

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News